Prin bunăvoința prietenului și colaboratorului Andrei Popete-Pătrașcu am primit sâmbătă, 19 august 2017, volumul profesoarei Angelica Necșulea, Gorjul, leagăn de istorie și spiritualitate. Scurtă monografie, publicat la Editura Pim din Iași în 2017, o lucrare ce cuprinde 78 pagini, format A5, din care 12 pagini cu ilustrații foto.
Pe Angelica Necșulea, din Mătăsari, profesor de istorie la Școala Gimnazială Drăgotești, județul Gorj, am cunoscut-o la Drobeta-Turnu Severin, cu prilejul ceremoniei de dezvelire și sfințire a Plăcii comemorative dedicată celor 10 martiri gorjeni, condamnați la moarte de autoritățile germane și executați în punctul „Dealul Aluniș”, la 11 iulie 1916. Vorbea cu însuflețire despre istorie și despre proiectele sale, despre continuarea și aprofundarea studiilor în această frumoasă știință și mărturisesc că m-a cucerit din prima clipă. Am cunoscut o femeie frumoasă și sensibilă la tot ce ține de trecutul și prezentul nostru.
Cartea a fost publicată sub egida Asociației Cultural-Istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu și sub îngrijirea istoricului Andrei Popete-Pătrașcu – fondatorul și președintele asociației, în calitatea de redactor. Lucrarea este mică, iar cuprinsul este structurat pe trei capitole, dar cu un conținut consistent și, așa cum spune autoarea, „se aliniază tendinței de reconsiderare și revitalizare a turismului religios”… și „pune în evidență modalitățile de promovare și dezvoltare…” (p. 5) a acestui gen de turism în județul Gorj.
În primul capitol autoarea vorbește despre turismul religios ca despre o importantă cale de acces și de cunoaștre a religiei, despre locul și rolul religiei în lumea modernă. În al doilea capitol aceasta ne prezintă atracțiile turistice religioase gorjene – biserici și mănăstiri, itinerare turistice religioase, toate pornind din reședința de județ: Târgu-Jiu – Tismana, Târgu-Jiu – Lainici, Târgu-Jiu – Polovragi, Târgu-Jiu – Turceni, descriind aceste trasee și obiectivele ce pot fi vizitate, neuitând operele brâncușiene, casele tradiționale și o serie de alte edificii de patrimoniu – adevărate bijuterii de arhitectură românească ce înnobilează spațiul gorjean. Capitolul al treilea prezintă posibilitățile de promovare a județului, turismul oferind „cea mai bună și de perspectivă alternativă pentru dezvoltarea economică a județului Gorj” (p. 54). În concluzie, autoarea spune că „turismul istoric și religios este astăzi una din cele mai dinamice forme ale turismului mondial,…” acesta reprezentând „unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru schimburile interculturale oferind o experiență personală nu numai a valorilor trecutului, ci și a stilului de viață contemporan a altor societăți” (p. 58). Cartea aceasta, un adevărat buletin al turismului istoric și religios gorjean, se încheie cu un album foto-documentar ce pune în valoare mai multe monumente de arhitectură bisericească și laică de pe cuprinsul județului Gorj: mănăstirile Tismana, Vișina, Lainici, Crasna, Polovragi, Dealu Mare, Strâmba Jiu, biserica de lemn Frâncești, biserica de zid „Sfântul Gheorghe” și Cula Tătărescu de la Curtișoara, Castrul roman de la Bumbești-Jiu, locuințe tradiționale situate în Muzeul Satului de la Curtișoara, Casa Memorială „Constantin Brâncuși” de la Hobița, Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” de la Vădeni (Târgu-Jiu), Crucea Comemorativă a „Generalului Ioan Dragalina” din Defileul Jiului și operele brâncușiene situate pe Calea Eroilor din Târgu-Jiu – Axa Brâncușiană: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului. Cartea se încheie cu un aparat bibliografic în care sunt menționate 18 lucrări consultate și folosite ca surse de informare.
În concluzie, ca pasionat al acestui gen de turism – istoric și religios – dar și ca autor al mai multor cărți de promovare a așezămintelor monahale vâlcene, pot spune că lucrarea profesoarei Angelica Necșulea este bine îngrijită și valoroasă prin conținut și exprimare, ceea ce dă autoarei încredere în sine și forța de a merge mai departe cu alte și alte proiecte publicistice și editoriale.
O felicităm pe Angelica Necșulea și îi dorim succes în frumoasa muncă de cercetare, de prezentare și de valorizare a patrimoniului cultural-spiritual românesc!
Eugen Petrescu
