15 – Fertilizanți ecologici, administrarea gunoiului de grajd
Prea mulți dintre fermieri consideră că au fertilizat cu gunoi de grajd dacă au transportat în câmp gunoiul brut, așa cum a ieșit el din grajd, l-au descărcat în grămezi, fie ele și dese sau uniform repartizate și se mai ocupă de el după o lungă perioadă de timp când îl împrăștie cu furca și apoi după o altă bucată bună de timp, de predilecție primăvara pe vreme senină și cu vânt, ară terenul și astfel îl încorporează în sol. Iată cea mai proastă agrotehnică aplicată. Gunoiul de grajd nu se administrează pe teren ca să se scape de el, ci cu scopul de a ameliora însușirile agrotehnice ale solului, a-i spori acestuia fertilitatea ca în final să obținem recolte superioare sub toate aspectele. Procedând ca mai sus fermierul doar a scăpat de gunoiul din curte, dar nici vorbă de a ameliora solul. Mai întâi a supraînsămânțat terenul cu semințe viabile de buruieni căci în tubul digestiv al animalelor prea puține semințe sunt distruse. În al doilea rând sporește viitoarei culturi concurența pentru apă căci aici au loc reacțiile biochimice din faza aerobă care este consumatoare de apă, iar gunoiul administrat a fost uscat de soare și vânt. Apoi compostarea aerobă este generatoare de căldură ceea ce înrăutățește puternic situația rădăcinilor plantelor de cultură, temperatură care favorizează dezvoltarea ciupercilor și mucegaiurilor toxice din sol cu efect de otrăvire a plantelor de cultură. Pentru ca lista erorilor tehnologice să fie bogată să mai amintim de pierderea azotului amoniacal din bălegar ca efect al temperaturilor ridicate și vântului. Iată câte motive importante sunt ca să nu procedăm așa, ci să-i acordăm atenția cuvenită dacă dorim să avem rezultate mulțumitoare. Astfel trebuie să procedăm la administrarea cât mai uniformă pe teren a gunoiului după ce acesta a petrecut minimum 12 luni în platformă. Această operație este bine să se facă toamna, înainte de a ara terenul și a încorpora astfel și gunoiul compostat. Încorporarea sub brazdă trebuie să se facă imediat după împrăștiere. Să nu treacă mai mult de două zile între împrăștiere și încorporare pentru a evita pierderea prin evaporare a azotului amoniacal. Procedând astfel avem toate șansele ca efortul de până acum să dea rezultatele așteptate. Cele mai rentabile culturi cărora le putem administra gunoi de grajd sunt în ordine legumele, via, pomii și arbuștii fructiferi, iar dintre culturile de câmp cele de la care se utilizează porțiuni de plantă, precum cartofii, sfecla de orice fel sau cele care nu prea sunt expuse căderilor (porumb ș.a) căci prin bogăția de substanțe nutritive gunoiul de grajd ajută la creșterea habitusului plantelor. Este contraindicată fertilizarea cu gunoi de grajd a cerealelor păioase sau a leguminoaselor (fasole, mazăre, bob, lucernă, trifoi ș.a). La plantarea pomilor fructiferi, arbuștilor fructiferi și viilor gunoiul de grajd se poate administra atât sub brazdă, la desfundat, pe toată suprafața, cât și localizat la groapă atât pe fundul acesteia, cât și în amestec cu pământul de plantat. În aceste plantații în perioada de exploatare a lor este bine ca gunoiul de grajd bine compostat să fie împrăștiat toamna, pe toată suprafața și încorporat imediat în sol și nu localizat căci așa atrage rădăcinile plantelor să exploreze un volum mult mai mare de sol și astfel să suporte mai ușor seceta sau lipsa fertilizanților administrați de om. Se consideră că o bună fertilizare presupune administrarea a 10 t gunoi bine compostat / an sau după atâția ani câte zeci de tone de gunoi au fost aplicate ultima dată. În legumicultură, datorită capacității ridicate a acestor culturi este bine să fie fertilizat anual cu 30 – 50 t de gunoi / ha, adică 3 – 5 kg / mp. În grădinile ecologice de legume, unde nu se administrează fertilizanți chimici, cantitatea anuală de gunoi de grajd ce se poate administra crește chiar până la 100 t / ha, adică 10 kg / mp pe solurile grele, sărace. Pe lângă capacitatea de a pune substanțe nutritive la dispoziția plantelor gunoiul de grajd are efect benefic și asupra structurii solului îmbunătățind astfel afânarea, penetrabilitatea apei și aerului, precum și reducerea compactității solului cu favorizarea creșterii tuberculilor și a rădăcinilor. De asemenea, gunoiul de grajd tamponează solul, adică atenuează aciditatea sau alcalinitatea lui. Între fertilizanții ecologici poate fi inclusă și apa de precipitații care este mult mai valoroasă decât apa de irigații căci are dizolvat în ea o mare cantitate de azot și alte elemente nutritive. Fiind puțină este bine să fie folosită la pregătirea soluțiilor nutritive sau a celor pentru tratamente fitosanitare.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
