Veche cale de legătură între Oltenia şi Ardeal drumul prin pasul Vâlcanului a fost folosit atât în perioada războaielor daco-romane cât şi în perioada de administraţie romană a Daciei.
De-a lungul timpului a reprezentat o importantă arteră de comunicare între cele două provincii istorice,fiind folosit în aceiaşi măsură şi pentru efectuarea unei intense activităţi comerciale. Odată cu inaugurarea drumului şi a căii ferate prin Defileul Jiului în anul 1948, Drumul 
Neamţului şi-a pierdut supremaţia în zonă, astăzi fiind folosit mai ales de păstori în drumurile lor de transhumanţă, de localnici precum şi de cei dornici să redescopere şi de ce nu să admire vechea Cale a Vâlcanului.
Numele se leagă de caravanele negustorilor care traversau Carpaţii venind din centrele comerciale ale imperiului austro-ungar şi chiar mai de departe din ’’ţara nemţească’’. Aceşti negustori cu furgoanele lor străbăteau distanţe foarte mari în condiţii de transport şi securitate dintre cele mai precare şi au fost des mentionaţi în documentele austro-ungare pentru măiestria şi rapiditatea cu care asigurau legăturile comerciale, lucru remarcabil pentru acea perioadă.
De asemenea până la construcţia căii ferate din defileu pe acest drum funcţiona o linie de postalion ce făcea legătura dintre cele două provincii istorice.
Cei ce se încumetă să pornească pe acest drum istoric vor fi cu prisosinţă răsplătiţi de pitorescul inegalabil al locurilor străbătute. Primul obiectiv întâlnit este comuna Schela, important centru turistic şi etnografic precum şi o veche aşezare de la poalele Vâlcanului. Biserica de aici construită din lemn în anul 1776, monument de arhitectură este unică în felul ei în ţinutul Gorjului prin faptul că reprezintă pe ctitorii săi în costume populare, lucru ce constituie primele reprezentări ale portului tradiţional gorjenesc în imagini din Ţara Jiului de Sus.
Din Schela trecând pe sub Dealul Arsuri drumul însoţeşte Valea Haraborului până la fosta mină de grafit apoi trecând prin poiana Conic urcă pe cumpăna de ape dintre Şuşiţa Verde şi Haraborul intrând în Poiana lui Mihai Viteazul. Legenda spune că aici a poposit oastea domnitorului în drumul ei spre Ardeal. Documentele istorice relatează însă faptul că pe aici a trecut numai o parte a oştirii condusă de Banul Urdea, grosul armatei traversând munţii pe drumul Braşovului (probabil Valea Prahovei).
În preajma monumentului ridicat în anul 1932 Consiliul Judeţean Gorj cu sprijinul oficialităţilor locale din Schela şi a instituţiilor culturale gorjene organizează anual la jumătatea lui Gustar o impresionantă evocare cultural-istorică pentru a sărbători prima unire a celor trei ţări române.
Continuându-ne drumul pe vechea cale a Vâlcanului ajungem la Casa Buliga, de fapt un cătun aşezat la limita judeţelor Gorj şi Hunedoara unde a funcţionat o vamă până spre sfârşitul secolului 18. Despre casele catunului Buliga localnicii spun că sunt „cele de mai sus” fiind întinse până în inima muntelui. De aici drumul ne duce spre Pasul Vâlcan ce taie creasta muntelui între vârfurile Straja şi Dragoiu ca mai apoi trecând prin Dâmbul Caşilor să ajungă la cabana Vâlcan şi coborând pe cursul pârâului Baleia în oraşul Vulcan unde au fost incluse recent în circuitul turistic mai multe dotări moderne.
Astăzi vechiul drum prin Pasul Vâlcanului aproape că a fost dat uitării. Însă cei ce se încumetă să-l străbată vor avea mari satisfacţii prin descoperirea unor locuri unice, dar şi prin cunoaşterea unor localităţi străvechi foarte interesante atât pentru istoric, etnograf, folclorist ori simplu iubitor al naturii.
În aceste aşezări încă se mai ţin hore după vechile obiceiuri, oamenii încă se îmbracă la sărbători în portul popular alcătuit din haine croite şi cusute în casă. Chiar şi culorile folosite se obţin după metode vechi de mulţi ani.
Cei ce se vor aventura pe acest traseu se vor bucura din suflet de frumuseţile întâlnite în cale. Păraie vijelioase, răsărituri şi apusuri de soare aparent ireale, păşuni nesfârşite precum şi turme de animale în sunete de talangă ce întregesc o atmosferă aproape de basm. De asemenea cei visători vor putea vedea cu ochii minţii imaginea legiunilor romane ce în urmă cu mai bine de două milenii mărşăluiau pe acest drum spre cetăţile din inima Daciei.
Mugurel Petrescu
