Efectele pandemiei Covid-19 au fost cel mai puternic resimțite în țările UE cu un sistem sanitar nereformat și cu dotări învechite, așa cum este și cazul României. În țara noastră, infrastructura medicală slab dezvoltată și precaritatea dotărilor din spitale au fost din nou scoase la iveală de criza sanitară. Criza care a angrenat însă, aproape simultan, și o puternică criză economică, cu grave consecințe sociale în toate statele membre UE. Uniunea a răspuns printr-un program fără precedent, Noua Generație UE, al cărui principal instrument financiar este Mecanismul de redresare și reziliență, gândit astfel încât să sprijine reformele și investițiile din statele membre. Fondurile de peste 672 miliarde euro sunt alocate pentru combaterea pe termen scurt a efectelor economice și sociale generate de pandemie, dar și să construiască economii naționale mult mai puternice și rezistente, pe termen lung. În esență, programul Noua Generație UE pornește de la principiul solidarității, principiu la care PPE a făcut apel încă de la debutul pandemiei. Cu o implicare consistentă atât în inițierea unui răspuns european comun în fața crizei, cât și dezbaterea în Parlamentul European, PPE atrage atenția că denumirea programului, Noua Generație UE, nu este întâmplător aleasă și că face referire și la solidaritatea cu generațiile viitoare, cărora trebuie să le lăsăm o Uniune rezilientă. România are alocate 29,2 miliarde euro, care, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt direcționate către 15 componente de investiții, în corelație cu cei 6 piloni prevăzuți la nivel european. Sănătatea este una dintre aceste direcții de investiții, iar cheltuirea celor 2.45 miliarde euro angajate pentru acest domeniu este o șansă pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii medicale din România. Pe lângă reformele la care România s-a angajat, din documentul trimis Comisiei Europene reiese că prioritățile de investiții în sănătate sunt împărțite în două domenii: dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești și dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice. Infrastructura medicală prespitalicească este foarte importantă pentru că vorbim despre medicii de familie, care sunt primul contact al cetățeanului cu sistemul medical. În planul de investiții este cuprinsă reabilitarea, modernizarea și dotarea cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a pacienților cronici a cabinetelor de asistență medicală primară, adică medici de familie. Aceste cabinete vor fi în principal cele din mediul rural, acolo unde accesul la servicii de sănătate este foarte scăzut.
În mod evident, cea mai mare parte a banilor urmează să fie investită în rețeaua de spitale publice. Pe de o parte, este vorba despre construirea de spitale noi, iar pe de altă parte se are în vedere dotarea cu echipamente și aparatură medicală, investiții în secții de terapie intensivă pentru nou-născuți, precum și investiții în echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale. Întrucât Mecanismul de redresare al UE este prevăzut pentru o perioadă de 3 ani, sistemul de sănătate al României are șansa realizării unor investiții și reforme importante, într-un interval de timp destul de scurt, dar cu efecte pe termen lung. În plus, banii alocați țării noastre prin Mecanismul de redresare sunt suplimentari fondurilor UE ”obișnuite” din exercițiul financiar 2021-2027.
PPE este cel mai mare și mai vechi grup politic din Parlamentul European, având rădăcini care pornesc de la părinții fondatori ai Uniunii Europene. Grup politic de centru-dreapta, PPE este devotat creării unei Europe mai puternice, construită pe baza nevoilor cetățenilor săi.
M.P.
