Prin lumea Carstului Gorjean

2146

Ramura sudică a munţilor Vulcan este constituită în cea mai mare parte din calcare jurasice şi cretacice ce au favorizat în decursul timpului procesele de carstificare.  Dintre acestea, formele carstice de suprafaţă  conferă o notă specifică peisajului regiunii adăugându-i în acelaşi timp şi un plus de pitoresc.

Relieful zonei este dominat de platforma de eroziune Gornoviţa (denumire dată încă de la începutul sec 20 de  reputatul geograf francez Emmilian de Martonne după efectuarea unor serii de observaţii si cercetări). În cadrul acesteia se pot distinge 2 nivele:
-platforma inferioară (Gornoviţa 1) localizată între 400-750m cu o înclinare mică, lasă impresia unei terase situată aproape de zona depresionară subcarpatică.
100_3251Acest fapt a făcut posibil dezvoltarea reliefului carstic la o scară mult mai mare faţă de restul perimetrului.
-platforma superioară (Gornoviţa 2) localizată între 750-1100m este  bine delimitată în teren iar înclinaţia sa este mult mai accentuată;
Între 1100-1500m se dezvoltă platforma de eroziune Râul Şes, cel mai înalt nivel carstic al secţiunii sudice a masivului montan;
100_3289Pe  suprafaţa acestor platforme de eroziune relieful exocarstic este bine reprezentat prin chei, doline si lapiezuri.
– când traversează zone calcaroase râurile  şi afluenţii acestora  formează chei. Dintre acestea cele mai cunoscute  sunt: Cheile Sohodolului, Cheile Şuşiţei Seci şi Cheile Şuşiţei Verzi. Cheile Sohodolului sunt cele mai lungi dezvoltându-se pe o lungime de aproximativ 12km (între Poiana Contului şi nordul comunei Runcu). Pe parcursul acestora existenţa unor roci mult mai dure  cum ar fi granitele şi şisturile cristaline au produs în două locuri 100_3369întreruperea formarii fenomenelor carstice.
– dolinele sunt caracteristice platformei Gornoviţa 1, unde şi cunosc o mare densitate, cele mai reprezentative  fiind localizate la est şi la vest de Şuşiţa Seacă. Pe platforma Gornoviţa2 densitatea acestora este mai redusă pentru ca în DSCF2723perimetrul platformei Râul Şes să lipsească aproape în totalitate.
– lapiezurile au de asemenea o reprezentare numeroasă în cadrul platformelor de eroziune Gornoviţa 1 si 2, unde DSCF2890acestea pot fi observate  şi în diversele lor faze de evoluţie. Câmpuri de lapiezuri bine conservate se pot vedea în Tufoaia, Măgura, Babele, pe partea vestică a Văii Deleşului precum şi în apropierea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor, unde formează cea mai spectaculoasă zonă de lapiezuri din Carpaţii Meridionali.
Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here