Sunt destui primari care şi-au făcut un bun renume, inclusiv prin Gorj – Florin Cârciumaru (Târgu Jiu), Marian Rotaru (Leleşti) şi Adrian Câmpeanu (Runcu), fiind doar câteva exemple. Drept dovadă, cei trei au fost realeşi. Şi dacă, de pildă, după mai multe mandate, dr.ing. Florin Cârciumaru se gândeşte, cumva, să devină parlamentar nu-i rău.
Reţineţi, că n-am amintit partidele din care aceştia trei fac parte. Ei sunt în primul rând edili ai localităţilor şi, cu siguranţă, se ocupă şi de politică. Fiind oameni ai faptelor, nu le putem spune decât cinste lor. Nu-i vorbă, exemplele negative există din belşug. Unii n-au mai fost aleşi, iar alţii au ajuns la pârnaie.
Că omul îşi doreşte tot timpul mai mult, o ridicare a nivelului profesional sau ocuparea unei funcţii mai bună decât ce-a avută anterior nu-i nimic rău. Ce ne facem cu ipochimenii ce se visează – ei nefiind acum nimic – ba primari, ba senatori. Că acela care-a candidat odată mai vrea, este treaba lui. Chit că ajuns preşedinte-interimar al unei organizaţii locale nu izbuteşte să fie ales. Şi nu-i singurul exemplu. Un altul, căpătuit ca administrator de firmă de gospodărire comunală prin nerespectarea legislaţiei – concurs, mapă profesională, CV -, ce mai, pus acolo şi el. Pe motiv că dacă nu-i bun, după două luni în schimbăm. Numai că interimatul la români este, de cele mai multe ori, definitiv.
Măcar, administratorul ce se vede Senator e niţel plecat de-acasă. S-au convins şi subalternii lui. De câte ori îi apare numele prin Gorjeanul, conservatorul cu pricina – consecvent cu sine şi cu limitele sale ce nu de păşesc burta broaştei – se apucă de scris pe forum. Atribuindu-şi calităţi pe care, în mod clar, nu le are.
Dar i-am acordat prea multă atenţie celui ce se visează Senator. Hai să ne aducem aminte împreună un banc uşor. Ţiganul şi Naşul. Cică la o agapă, ţiganul ăi zice Naşului: „Naşule, iau primar!” La care, cu răbdare şi mult umor, Naşul ăi dă o replică: „Bă, tu ei. Dar cine te votează?”
Dacă te uiţi în gura lor, a celor ce se visează ba primari ba senatori – cu deosebire când îi ia apa de foc scoţiană numită wisky – fostul candidat la primărie are halucinaţii. Se trage cu toţi de brăcinari, de la şeful autorităţii locale judeţene până la primul ministru. Dacă şi ce-i ce li se iută-n gură au îngurcitat mai multe pahare din băutura cu gust de ploşniţă sunt de partea lor. Pe moment. Nu neapărat şi la alegeri. Când s-ar putea trezi iar cu buza umflată.
Ion Predoşanu
