Alexandru Pelimon născut în Gorj, La Novaci pe 17.01.1822, scriitor, traducător, jurnalist, memorialist, revoluţionar patriot, participant la evenimentele anului 1848 scria: „De vreo lună mai în toate nopţile, venea la Compania de pompieri un under-ofiţer de la şcoala militară, care avea o secretă înţelegere cu under-ofiţerul Dincă Bălşanu”.
Tot Pelimon, sintetizând rolul acestor patrioţi scria că: „Pompierii, însă, sub nişte ofiţeri ca Deivos, Zăgănescu, Dănescu şi Stărostescu şi sub sergenţi ca Dincă Bălşanu, pe care revoluţiunea îl ridică la gradul de sublocotenent, deveniră arma cea inteligentă şi puternică a Poliţiei Capitalei.”
Gazeta de Transilvania aprecia la rândul său că: „Sub conducerea unor astfel de ofiţeri Compania de pompieri s-a disciplinat şi îndoctrinat pentru revoluţie.”
Soldaţii pompieri s-au aflat în permanenţă în primele rânduri ale revoluţiei, ei fiind recrutaţi din rândul meseriaşilor cu care erau în contact pentru păstrarea şi repararea utilajelor de stingerea incendiilor, având strânse legături cu populaţia Capitalei.
Programul de la Izlaz, care era numit de revoluţionari „Constituţie”, a fost semnat de Domnitorul Gheorghe Bibescu după declanşarea revoluţiei, sub presiunea populaţiei.
Fostele reacţionare nu au renunţat la luptă, iar la 19 iunie revoluţia a dat primele ei jertfe.
Şeful Oştirii, Colonelul Ion Odobescu, sprijinit de un grup de ofiţeri a arestat o parte a membrilor Guvernului Provizoriu. Acest lucru a provocat nemulţumirea populaţiei bucureştene care, folosind scânduri, pietre, dar şi alte obiecte la îndemână s-a îndreptat spre palat. Locotenentul Zăgănescu „s-a dus însuşi cu comanda şi armele de s-au înfăţişat Guvernului”. Membri Guvernului revoluţionar sunt eliberaţi.
„Comanda pompierilor se afla toată strânsă în curtea palatului” scria Pelimon, iar Gazeta de Transilvania informându-şi cititorii scria despre rolul pompierilor: „Guvernul erau acum reîntrunit, pompierii se adunaseră în apărarea lui şi poporul făcu împrejur patru baricade spre a înfrunta vreo nouă năvală ”.
Primul complot al reacţiunii a fost lichidat şi revoluţia a fost salvată ca urmare a ataşamentului populaţiei la care a aderat şi Compania de pompieri.
Ziua de 19 iunie a marcat prima manifestarea publică a ataşamentului faţă de cauza revoluţiei de care era animată Compania de pompieri a Capitalei.
col. (r) Marin Sorescu
