Preţuirea pompierilor este unanim îndreptăţită

Preţuirea şi dragostea pe care poporul nostru le-au acordat dintotdeauna ostaşilor ţării au fost total îndreptăţite. Vorbind de tradiţiile de luptă ale armatei, nu trebuie să uităm nicio clipă, că pompierii militari au ei înşişi minunate şi bogate tradiţii.

Constituiţi, începând cu anul 1835 la Iaşi şi 1845 la Bucureşti, în unităţi militare, alături de alte arme cu tradiţie în oştirea ţării, pompierii şi-au adus în acest timp istoric, contribuţia la principalele înfăptuiri ale naţiunii române. Luând fiinţă la numai 6 ani de la apariţia regimentului de infanterie, cavalerie şi ateliere în prima jumătate a secolului XIX-lea, pompierii militari sunt reprezentanţii uneia dintre cele mai vechi specialităţi militare din oştirea română. Pe baza legii organizării armatei din 1874 a luat fiinţă artileria teritorială şi s-au organizat 11 baterii independente, încadrate cu pompierii din principalele oraşe din Principatele Române. Înaintaşii noştri, au participat de-a lungul anilor, la înfăptuirea principalelor momente ale istoriei naţionale, hotărâtoare pentru destinele României. Participând alături de alte foste progresiste la înfăptuirea actului revoluţionar de la 1848, pompierii militari au apărat cu arma în mână cuceririle revoluţiei. Bătălia din Dealul Spirii a fost prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor componenţi ai tinerei armate moderne, constituită în urma păcii din 1829 de la Adrianopole. Cu preţul vieţii celor 100 de pompieri militari căzuţi în confruntarea inegală cu trupele otomane venite să ocupe Bucureştii, s-a reînnodat prin sângele lor, glorioasele tradiţii de luptă lăsate moştenire armatei române de viteji domnilor Mircea, Ştefan, şi Mihai Viteazul. Apreciind eroismul, curajul, spiritul de sacrificiu şi profundul patriotism al pompierilor militari, la 13 septembrie 1848 în luptele din Dealul Spirii, primul parlament al României acordă în anul 1860, pensii pe viaţă participanţilor la eroicul act. Tot în acest spirit domnitorul Alexandru Ioan Cuza instituie medalia „PRO VIRTUTE MILITARI”, se distribuie steaguri oştirii române în ziua de 13 septembrie în anul 1863, iar în semn de veşnică recunoştinţă, le-a fost închinat „Monumentul Eroilor pompieri”, în anul 1901. Constituite în baterii de artilerie sau în convoaie de transport muniţii, unităţile şi subunităţile de pompieri îşi vor aduce pe câmpurile de luptă din Bulgaria, contribuţia lor la câştigarea independenţei de stat a României. La retragerea armatei române în Moldova în timpul Primului Război Mondial, Corpul Pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinindu-şi în condiţii grele misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi bunurilor materiale împotriva incendiilor, participând alături de întreaga naţiune română, la formarea statului naţional unitar român de la 1 Decembrie 1918. Profundul patriotism al militarilor pompieri îşi va găsi corespondent în fermitatea şi curajul cu care a acţionat în timpul celor două conflagraţii mondiale luptând alături de unităţi ale armatei pentru alungarea duşmanilor de pe teritoriul ţării noastre. Participarea la Războiul de Independenţă din 1877 – 1878, la Războiul sfânt de reîntregire a neamului românesc din 1916 – 1918, precum şi la nimicirea şi alungarea trupelor hitleriste şi înlăturarea efectelor dezastruoase ale bombardamentelor aviaţiei germane în august 1944, sunt fapte de vitejie şi eroism la care pompierii militari au subscris cu toată fiinţa lor. Populaţia ţării noastre a simţit alături Corpul pompierilor militari în încleştarea cu incendiile dezastruoase şi cu alte fenomene dezlănţuite ale naturii, reprezentanţii pompierilor intrând în nemuritoarea carte de eroi ai neamului nostru prin dovada sacrificiului suprem. La 22 Decembrie 1989 a fost declanşat declanşată Revoluţia antitotalitară care a condus la instaurarea democraţiei şi libertăţii în ţara noastră. Această descătuşare, care a pus în mişcare uriaşele forţe ale naţiunii noastre, şi-a găsit locul, aşa cum era firesc, în conştiinţele şi inimile pompierilor militari, îndeplinindu-şi cu toată răspunderea nobila şi umana lor misiune, salvând de la furia focului dezlănţuit, viaţa oamenilor, averea ţării, asigurând paza unor instituţii şi a cazărmilor. Pe baricadele noii revoluţii democratice se înscrie o nouă pagină de glorie în istoria ţării în care pompierii militari au dat pe altarul luptei pentru libertate obolul lor de sânge şi jertfă. Printre eroii căzuţi la datorie pe timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 se înscrie şi eroul gorjean Lt. Col. Dumitru Petrescu. Animaţi de gânduri curate de mai bine, se cade să ne plecăm pentru o clipă frunţile în memoria celor căzuţi de-a lungul timpului în lupta cu focul dar şi în lupta pentru neatârnarea neamului.

Col (r) Marin Sorescu