Astăzi, 29 iunie, în Biserica Ortodoxă sunt sărbătoriţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar, Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Sfântul Apostol Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, a străbătut, în trei călătorii misionare, toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. El a murit la Roma, în aceeaşi zi cu Petru, tot ca martir, însă prin decapitare. În creştinism, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt consideraţi cei mai importanţi Apostoli, iar, spre deosebire de Petru, care s-a numărat printre cei care au petrecut alături de Mântuitor, Sfântul Pavel s-a adăugat cetei apostolilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt, iar, pe drumul Damascului, el a fost chemat la noua slujire a lui Hristos. Numit la naştere Saul, Sfântul Apostol Pavel a fost iniţial un adept înfocat al legii mozaice şi un duşman de moarte al creştinilor. Este cunoscută întâmplarea petrecută pe drumul Damascului, când, plecat să-i persecute pe creştini, Saul se întâlneşte cu Iisus cel înviat şi se converteşte la creştinism, devenind, cum spune Fericitul Augustin, «din lup, miel, din persecutor înfocat, un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor», mai ales că Sfântul Apostol Pavel este supranumit «apostolul neamurilor», pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor. Cei doi martiri au propovăduit pildele lui 
Hristos pe mai multe continente, înfiinţând comunităţi creştine. Deci, Petru este numele dat de Iisus lui Simon, pescar din Bethsaida, fiul pescarului Iona. Sfinții Petru și Pavel sunt lăudați de Însuși Domnul, căci Sfântul Apostol Petru l-a impresionat cu mărturisirea sa și l-a numit «piatră» și pe iar pe Sfântul Apostol Pavel l-a numit «vas ales», sfânt care a purtat numele Domnului. După Sfintele Evanghelii, Petru s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru, iar, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod cu totul deosebit pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului. Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul Sînpetrului a avut o durată variabilă, în funcţie de data variabilă a Paştilor. Acest post a început luni, la o săptămână după Rusalii, care sunt sărbătorite la 50 de zile după Paşte, mai ales că în vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii. Sunt o serie de tradiţii şi obiceiuri legate de Sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, pentru că din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă, iar, scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Pentru sporul casei şi pentru sănătate se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase şi pentru a fi feriţi de cele rele, în ziua de Sânpetru, oamenii trebuie să poarte usturoi şi pelin în buzunare. Dacă sărbătoarea nu este respectată, Sfântul Petru se poate supăra şi poate arunca cu tunete şi grindină peste culture, iar, femeile nu trebuie să mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli.
Preot Paroh Petre BUŞE, Parohia Turceni, Gorj
