„Premiul pentru istorie literară”, pe anul 2023, acordat de Uniunea Scriitorilor din România / Filiala ‒ Alba-Hunedoara domnului scriitor și doctor în filologie Ion Popescu-Brădiceni

48

Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România a acordat, pe 20 noiembrie 2024, „Premiul pentru istorie literară”, pe anul 2023, doctorului în filologie și scriitorului Ion Popescu-Brădiceni pentru volumul „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale. O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane.”
Autorul, azi cu 70 de ani de viață împlinită, își face un bilanț. Ne-a mărturisit că a lucrat la această monumentală megacarte vreme de 40 de ani (1973-2023). Fiind deopotrivă poet, prozator, dramaturg, eseist de succes (fiind premiat de uniunea Scriitorilor din România / Filiala Alba-Hunedoara cu „Premiul pentru eseu” în 2023 pentru anul 2022), traducător, profesor universitar, publicist, consilier editorial, director de reviste literare și științifice (Miracol de Brădiceni, Antemeridian and Postmeridian), redactor principal (la Gorjeanul, Confesiuni, Caietele Columna), ș.a.m.d., domnul Ion Popescu-Brădiceni ne-a spus imediat, după succesul repurtat la Alba-Iulia, că a și demarat ediția a treia a monumentalei lucrări (ediția a doua numără 1690 pagini – n.m. D.A.P.).
Au apărut câteva istorii literare în ultimele decenii (semnate de Alex Ștefănescu, Eugen Simion, Monica Lovinescu, Ioan Holban, Cornel Ungureanu, Laurențiu Ulici, Cristian Livescu, ș.a.) dar cea a istoricului literar (și a criticului literar din când în când) e cea dintâi care lansează un nou curent literar în România, o nouă paradigmă teoretică, cu accente de-o hermeneutică aplicată pe text și de-o epistemologie în esență anticanonică.
Premiul ce i-a aureolat uriașul travaliu, sisificul efort creator, deschide, în triumf, calea transmodernă literaturii române de mâine, care mizează pe alte coordonate precum:
• reinventarea limbajului literar;
• revenirea la originalitatea emisiei liricoepice;
• stimularea scriiturii autentice (ci nu contrafăcute, manufacturiere, grafomane etc.);
• recentrarea literaturii pe „imaginarul realistic”;
• promovarea voinței figurativului, motivului ce stă la baza metaforei și transfigurării contaminate de „metafizicul existențial” ș.c.l.
Strategic, istoriocriticul literar Ion Popescu-Brădiceni reîntoarce toposurile cognitive la cele aferente artei memoriei transculturale și transumaniste; totodată reimplantează drept stâlp al stabilității axiologice sentimentul nemuririi care nu poate fi decât tragic.
Arhitectura acestei, deja în circulație națională, istorii transmoderniste a literaturii române contemporane (de la Mihai Eminescu până la Marius Marian Șolea – n.m., D.A.P.) e de o cu totul altă natură căci ea se bazează pe emulația transversaliilor, operate cu luciditate și fermitate aproape „savantă” (adică academică), pe canavaua celor trei entități fundamentale cultural-artistice și literare: Cenaclul Columna (redefinită de Ion Popescu-Brădiceni „Școala de Literatură de la Târgu-Jiu”, Atelierul Internațional de Poezie și Critica de Poezie „Serile la Brădiceni” și Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi” (F.I.L.T.A.) ale cărui metanarațiuni / metaistorii domnul Ion Popescu-Brădiceni le-a abordat deja în alte câteva apariții editoriale de excepție; asupra cărora voi reveni cu alt articol.
Dan Adrian Popescu, redactor șef al revistei „Miracol de Brădiceni”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.