Premiul Național de Poezie ,,Mihai Eminescu”: Grigurcu, cetățean de onoare al municipiului Botoșani

363

Poetul, criticul literar şi eseistul Gheorghe Grigurcu, în vârstă de 80 de ani, este laureatul celei de-a XXV-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. Acesta a primit, vineri seară, în cadrul unei gale speciale organizate în sala Mihai Eminescu a Hotelului Rapsodia din Botoşani, marele premiu în valoare de 25.000 de lei, dar şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.

Grigurcu a fost nominalizat pentru Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu alături de Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Nichita Danilov şi Ovidiu Genaru, iar juriul condus de Nicolae Manolescu l-a stabilit câştigător. Cei șapte nominalizați au reieşit după un sondaj efectuat de Fundaţia Culturală „Hyperion-c.b.”. Juriul de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, a mai fost format din Mircea Martin, Corneliu Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelacan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban.

Numeroase premii
Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N.-Clubului român, Gheorghe Grigurcu a fost distins și cu Premiul ‘Opera Omnia’ al Uniunii Scriitorilor pe anul 2000. De-a lungul timpului i-au fost decernate Premiile Uniunii Scriitorilor din România, ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, ale revistelor ‘Familia’, ‘Convorbiri literare’, ‘Poesis’, ‘Euphorion’, ‘Mozaic’, ‘Cuget liber’, Premiul naţional ‘Tudor Arghezi’ (Tg. Cărbuneşti), Premiul oraşului Bistriţa, Premiul Serilor de la Brădiceni, Premiul Festivalului internaţional de poezie Emia (Deva), Premiul Asociaţiei Culturale ‘Duiliu Zamfirescu’ (Focşani), Premiul ‘Opera Omnia’ al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul oraşului Beclean, Premiul de poezie (Deseşti, Sighet), Premiul ‘Virgil Mazilescu’ (Corabia), Premiul Consiliului Judeţean Gorj, Premiul Naţional Monica Lovinescu-Virgil Ierunca (2009).
Manifestarea Colocviile tinerilor scriitori care au debutat în 2012, şi care s-a desfăşurat la Alba Iulia în aprilie 2013, i-a dedicat un moment special scriitorului Gheorghe Grigurcu, care a primit Premiul de Excelenţă.

Mutat forțat la Târgu-Jiu
Considerat unul dintre cei mai importanţi critici literari contemporani, Gheorghe Grigurcu s-a născut pe 16 aprilie 1936 la Soroca (Republica Moldova), pe vremea când acest teritoriu aparţinea României. Fiul lui Valentin Grigurcu, inginer agronom, şi al Alexandrei (n. Glogovschi), profesoară, a fost nevoit, alături de părinți, să se refugieze de două ori: în 1940, din Ardealul de Nord, în 1944, din Basarabia. Şcoala primară începută la Soroca (1943) este continuată apoi de Grigurcu, în refugiu, la Târgu-Jiu, fiind încheiată în 1950 în comuna Peşteana-Jiu în Gorj. Liceul „Emanoil Gojdu” îl face la Oradea (1950-1954). Face și un trimestru la Şcoala de Literatură „M. Eminescu”, de unde este exmatriculat (pentru că l-a vizitat pe Arghezi). Îşi continuă studiile (absolvite în 1958) la Facultatea de filologie a Universităţii din Cluj. Ca student, are o relaţie strânsă cu Lucian Blaga, care-l consideră „ultimul său student”.
După absolvire, câteva luni, este secretar al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice din Oradea iar între 1960-1965, profesor la mai multe şcoli orădene(şcoli generale şi licee). Între 1965-1974 devine redactor la revista Familia ca între 1974-1989 să fie „refugiat” la Târgu Jiu, fără a i se permite să ocupe vreun post sau să se stabilească într-un centru cultural. În 1975 devine însă Doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti (1975).
A.STOICA

Gheorghe Grigurcu a colaborat şi semnează şi, în prezent, diferite articole şi cronica literară la mai multe ziare şi la majoritatea revistelor literar-culturale din ţară, printre care se numără: ‘Ateneu’, ‘Familia’, ‘Orizont’, ‘Vatra’, ‘Tribuna’, ‘România literară’ şi ‘România liberă’, la care are rubrici fixe. După debutul cu poezie în ziarul ‘Crişana’ din Oradea (1952), a publicat mai multe volume de versuri: ‘Un trandafir învaţă matematica’ (1968), ‘Trei nori’ (1969), ‘Râul încinerat’ (1971), ‘Salută viaţa’ (1972), ‘Apologii’ (1975), ‘Contemplaţii’ (1984), ‘Cotidiene’ (1986), ‘Oglinda şi vidul’ (1993), ‘Un izvor bolboroseşte înăuntrul termometrului’ (1996), ‘Nimic n-ar trebui să cadă’ (1997), ‘Amarul Târg’ (1997), ‘Dealul purtat de scripeţi’ (1999), ‘Spaţiul dintre corole’ (2000), ‘Acul şi steaua’ (2001), ‘De unde până unde’ (2002), ‘Natură moartă şi vie’ (2003), ‘Un trandafir învaţă matematica’ (ediţie definitivă a creaţiei poetice de până în anul 2000 – Ed. Vinea, 2004), ‘Calendar’ (2004), ‘Fiindcă’ (2005), ‘Castele în Spania’ (2005), ‘Şterge soarele de praf ca pe-o mobilă’ (2006), ‘Muzeu’ (2008), ‘Cerc şi punct’ (2010), ‘Nimic n-ar trebui să cadă’ (2011). Activitatea sa de la revista ‘Familia’ avea să-l impună printre criticii importanţi, poziţie susţinută şi mai târziu, prin ‘opiniile pătimaş tranşante, nu o dată excesive’, după aprecierile lui Mircea Martin. A scris numeroase volume de critică şi istorie literară: ‘Miron Pompiliu şi Junimea’ (1969), ‘Teritoriu liric’ (1972), ‘Idei şi forme critice’ (1973), ‘Bacovia – un antisentimental’ (1974), ‘Poeţi români de azi’ (1979), ‘Critici români de azi’ (1981), ‘Între critici’ (1983), ‘Existenţa poeziei’ (1986), ‘De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiş’ (1989), ‘Peisaj critic’ (I – 1973; II – 1997), ‘E. Lovinescu. Între continuatori şi uzurpatori’ (1999), ‘Poezie română contemporană’ (I-II, 2001), ‘De la un critic la altul’ (2004) etc. S-a afirmat, de asemenea, şi ca eseist şi jurnalist literar şi politic: ‘În cunoştinţă de cauză’ (1990), ‘Cum am devenit stalinist’ (1998), ‘Imposibila neutralitate’ (1998), ‘În jurul libertăţii’ (2002), ‘Fişele unui memorialist’ (2006), ‘Opinii în genere inconfortabile’ (2007), ‘O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel’ (2009), ‘Exerciţii de adevăr’ (2011).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here