
Mă hazardez să spun că la un astfel de moment ar trebui să asiste si cei care sunt în roluri principale pe mai marea scenă numită România, numai că din lipsă de scenarii ei se bazează pe improvizaţii. Dar nu acesta-i subiectul scrierii prezente, ci acela al unei trupe de actori care îşi respectă cuvântul căruia i-au fost destinaţi – TEATRU, cu har, cu dăruire, creatori de timpuri şi spaţii, mereu altele, într-un perimetru ce poate fi denumit – o poartă către inima spectatorilor, iar această poartă este aici lângă noi, nu trebuie decât să intrăm.
Teatrul “Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu se pregăteşte să ofere târgujienilor clipe de sărbătoare, căci ce altceva poate să fie considerată o piesă în premieră care, doar dacă luăm în considerare afişul, se prezintă astfel: Premieră pentru Europa de Est, la Londra
s-a jucat în trei perioade – ultima între anii 1985 şi 1993, de 3303 ori, având-o în rolul lui Sally pe Emma Thompson; pe scena Broadway-ului piesa fiind prezentată de 1662 de ori. De asemenea s-a mai jucat în China, Singapore, America de Sud şi în alte locuri. Muyicalul acesta, anul trecut, a împlinit 70 de ani.
Târgujienilor le-aş spune să vină să cânte cu noi

… să ating sentimente ce în ziua de astăzi par antice dacă nu pierdute…

Pentru o mai bună subliniere a ceea ce înseamnă fericitul act de cultură ce se va produce duminică în sala Teatrului “Elvira Godeanu”, ne-am permis să reproducem unul dintre răspunsurile acordate la scurtul interviu realizat cu regizorul Achille Roselletti de către Ion Cepoi, secretarul literar al teatrului târgujian – care a desluşit din limba de naştere a textului, dându-i acestuia posibilitate de expresie şi în limba română:
-Ce reprezintă pentru Achille Roselletti , ca regizor, piesa “Eu şi iubita mea”?
-E răspunsul la o lecţie pe care tatăl meu mi-a dat-o acum câţiva ani <<unui bărbat adevărat nu-i e ruşine să plângă>>. Atunci când am citit acest text – care de fapt este o poveste pentru oameni maturi – nu am avut îndoieli. Trebuia să pun în scenă această poveste de dragoste şi să ating sentimente ce în ziua de astăzi par antice dacă nu pierdute. Şi nu mi-e ruşine să spun că această poveste m-a emoţionat până la lacrimi.
Dacă mai adaug frumuseţea cântecelor, umorul şi glumele distractive şi sarcastice, o scenografie surprinzătoare şi costumele bogate şi colorate… rezultatul e surprinzător până într-atât încât să descoperim copilul din noi care adeseori, din egoism sau din prea multă bunătate tindem să-l sufocăm. (fragment din Caietul – program al Premierei)
Aşadar, se poate spune că iubitorii de teatru din Târgu – Jiu vor putea transforma titlul piesei, duminică, într-o declaraţie de succes afirmând – Eu şi iubita mea, vom merge la teatru.
Viorel SURDOIU