Sâmbătă, 29 iulie 2017, la împlinirea unui an de la trecerea la Domnul, a Maicii Stareţe Evghenia Vaida Stavrofora, în Biserica Mănăstirii Polovragi a fost săvârşit praznicul întru pomenire, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, ajutat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, călugări şi călugăriţe din Oltenia, în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Vartolomeu Andronie, Stareţul Mănăstirii Cozia, cu participarea Maicii Stareţe, Monahia Spiridona Tăbăcaru şi a obştei de maici ale mănăstirii, a Maicii Stareţe, Marina Gligor Stavrofora, de la Mănăstirea «Sfânta Treime» Strâmba-Jiu, a Maicii Sareţe, Pahomia Pascu Monahia, de la Mănăstirea «Dealu Mare», a rudelor apropiate, inclusiv a sorei Maicii Stareţe întru pomenire, Evghenia, a numeroşi credincioşi veniţi din judeţ şi din afara judeţului Gorj.
“Toţi suntem cuprinşi în Planul Lui Dumnezeu, niciunul dintre noi, nu este lăsat în afară”
În cuvântul rostit cu acest prilej, dezvoltând o adevărată filosofie teologică a ceremonialului de pomenire, ÎPS Părinte dr. Irineu, Mitropolitul Olteniei, a evidenţiat marea semnificaţie a unui astfel de moment de adâncă meditaţie duhovnicească şi a început prin a spune că trecerea din lumea aceasta este un lucru firesc, deoarece: “A intrat în firea noastră, odată cu căderea primilor oameni, cu strămoşii noştri, şi de atunci, moartea «lucrează» în noi, în fiecare, ca la sfârşitul vieţii, să dobândim, prin Harul Mântuitorului Iisus Hristos, cununa cea nevestejită a Împărăţiei Cerurilor. Ne pregătim aici şi ne nevoim, fiecare în parte, după râvna noastră, ca acolo să găsim un loc fericit, împreună cu drepţii. Toţi suntem cuprinşi în Planul Lui Dumnezeu, niciunul dintre noi, nu este lăsat în afară! Aşadar, sufletele drepţilor sunt în mâna Domnului, sunt în Planul Său, şi de fiecare dată, când ne rugăm unii pentru alţii, nu facem altceva decât să-i purtăm în dragostea noastră, pe cei care îi pomenim înaintea Lui Dumnezeu, ca Însoţitorul, Creatorul nostru să dăruiască din Harul Său cel bogat, celor pe care noi îi pomenim în rugăciunile noastre. Nu este o simplă amintire, parastasul de astăzi! Este o pomenire, nu departe şi de amintirea pe care noi ne-o facem despre cei dragi, care au plecat dintre noi. Amintirea este un lucru firesc, un lucru natural, al nostru, pentru că suntem înzestraţi cu raţiune discursivă şi cu logică interioară! Pentru aceasta, atunci când ne amintim de cineva, noi, deodată, purtăm numele şi persoana înaintea noastră, înaintea ochilor noştri sufleteşti. Astfel, pomenirea este în interiorul nostru, şi se aşează acolo persoanele îndrăgite de noi, persoanele pe care noi le iubim, se aşează atât în conştientul nostru, cât şi în subconştientul nostru. În conştient, pentru că întotdeauna le pomenim şi ne rugăm pentru ele, iar în subconştient, pentru că întotdeauna ne vin, chiar şi în timp de noapte, în timpul somnului şi în timpul veghii, persoanele pe care noi le avem la mare cinste în viaţa noastră”, a subliniat cu elocinţă Arhieria sa.
“Pomenirea Maicii Stareţe Evghenia este un lucru binecuvântat de biserica noastră”
În partea finală a momentului liturgic, Mitropolitul Olteniei a ţinut să arate că pomenirea este mai mult decât un moment evocator, pentru că: “Biserica are dimensiunea nemuririi, ea ne vorbeşte despre Înviere! Vorbeşte despre viaţa veşnică, şi întotdeauna, în rugăciunile ei, poartă pe cei care au trecut de aici, îi poartă ca fiinţe vii! De aceea, la cei care au răposat, venim cu flori, ca şi la cei care îşi serbează zilele de valoare în viaţa lor. Pentru că florile reprezintă, efectiv, simbolul vieţii, simbolul frumuseţii, al desăvârşirii! Aşadar, pomenirea Maicii Stareţe Evghenia este un lucru binecuvântat de biserica noastră şi de Dumnezeu, pentru că biserica şi credincioşii, clerul şi poporul, se roagă pentru sufletele adormiţilor, celor care au trecut în Planul spiritual, în Planul duhovnicesc al lui Dumnezeu! Aşa se face că în acest răstimp, noi facem rugăciune pentru Maica Stareţă, ca ea să fie cât mai strălucită şi mai luminată în Planul Lui Dumnezeu, în Împărăţia Cerurilor. Sufletul ei este prezent în mijlocul nostru, întrucât numai trupul moare, fiindcă el se «desface» în elementele din care a fost alcătuit, iar sufletul se întoarce la Dumnezeu, Care l-a dat! Atunci când trâmbiţa Lui Dumnezeu va suna, atunci când morţii vor ieşi din morminte, se vor uni cu sufletele lor, altfel decât suntem noi acum, şi aşa, pururea cu Domnul vom fi, cum ne învaţă Sf. Apostol Pavel.
Deci, viaţa noastră este, aici, pe pământ, un scurt răstimp, ca acolo să trăim în veşnicie, după felul cum ne-am pregătit aici şi ne-am ferit de ispitele şi de săgeţile vrăjmaşilor diavoli, care permanent caută să ne înghită prin diferite tentaţii şi prin diferite lucruri pe care ei ni le «înscenează» şi ni le aşează în calea noastră. Aşadar, ne rugăm Bunului Dumnezeu, ca sufletul Maicii Stareţe Evghenia Stavrofora, să se odihnească cu drepţii şi să se sălăşluiască acolo unde nu este întristare, nici suspin! Veşnică să-i fie pomenirea, Amin”!
Ceremonia de pomenire a continuat la mormântul din incinta mănăstirii, unde s-a încheiat procesiunea practicilor liturgice prilejuite de acest eveniment. În final, cei prezenţi au fost invitaţi la masă în trapeza cea mare a mănăstirii, de către Părintele slujitor al altarului şi de către obştea de maici ostenitoare ale sfântului lăcaş, păstorite de către Maica Stareţă, Monahia Spiridona, dar, şi pentru a aprinde o lumânare de cinstire întru pomenirea sufletului Maicii Stareţe Evghenia Stavrofora.
Profesor, Vasile GOGONEA
