Cinstitul Post al Adormirii Maicii Domnului începe întotdeauna pe 1 august şi are durata de două săptămâni (1-15 august), iar lăsata secului, în acest an, s-a făcut Duminică, 1 august, prevestind şi preamărind sărbătoarea mutării sale la ceruri cu trupul. Potrivit informaţiilor consemnate în documentele apocrife, Maica Domnului a mai trăit încă 11 ani după Înălţarea la cer a Mântuitorului, Fiul său Preaiubit şi Dumnezeul nostru cel mărturisit! În consecinţă, tradiţia ne spune că a fost înştiinţată de către îngerul Gavriil despre ziua în care va trece la cele netrecătoare, iar trupul său preacurat a fost aşezat în mormânt, dar fără stricăciune, de unde Fiul Lui Dumnezeu şi Pruncul ei, Cel care a biruit moartea, l-a ridicat la cer. De aceea, Sfinţii Părinţi arată că, aşa cum trupul Preacuratei a rămas integru, adică feciorelnic, în timpul Naşterii Lui Hristos, tot la fel i-a rămas trupul fără stricăciune întru Adormirea şi mutarea ei de la viaţa pământească la viaţa cerească.
Sfânta Biserică o preaslăveşte pe Maica Domnului, mai mult decât pe toţi sfinţii!
Iar ca să explicăm sintagma «lăsatul secului», pornim de la faptul că prin simpla sa conotaţie, deși cuvântul «sec» este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime, să amintim faptul că Sfântul Ioan Gură de Aur, într-una din scrierile sale, spunea că atunci când postim nu ajunge să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte! Biserica ne învață că hrana și consumul exagerat de alimente și băuturi nu sunt scopul principal al împlinirii vieții noastre și recomandă ca fiecare creștin să ţină post după sufletul şi rânduiala sa, chiar dacă mulți dintre noi ne rezumăm doar la consumul alimentelor vegetale, deşi știm că postul, în profunzimea lui, înseamnă rugăciune și smerenie, înţelegere, iubire şi milostenie față de aproapele! De aceea, afirmând că prin satisfacerea poftelor trupeşti și a plăcerilor culinare, de lăsatul secului, ne vom putea abține mai ușor de la acele alimente pe parcursul întregului post, nu facem altceva decât să ne amăgim, pentru că în realitate persoana care nu este cumpătată într-un astfel de moment, nu va reuşi să respecte nici postul în adevărata sa dimensiune şi relevanţă, prin înfrânarea gândurilor și a poftelor trupului, prin întărirea voinței și a pocăinței înaintea Lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului! Așadar, în timpul Postului Adormirii Maicii Domnului și la orice lăsat de sec, în general, bine ar fi să mergem pe calea de mijloc, a echilibrului, armoniei şi a discernerii, pregătindu-ne într-un mod cât mai firesc pentru perioada binecuvântată care va urma. Cu adâncă smerenie şi cu evlavie faţă de Maica Domnului, să privim în această perioadă spre cele cereşti, spre ţinta efortului nostru ascetic, spre rugăciunea curată, neîntorcându-ne ochii sufletului şi ai trupului spre cele materiale şi trecătoare! În această perioadă a Postului, Sfânta Biserică o preaslăveşte pe Maica Domnului mai mult decât pe toţi sfinţii şi chiar mai mult decât pe îngeri, fiind «mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii» pentru că se arată ca Maică a Lui Hristos Dumnezeu şi Maică a Bisericii! De aceea, Biserica, fără Maica Domnului, îşi pierde plinătatea sa, iar dacă paternitatea se realizează în forma ierarhiei de la nivelul episcopatului la nivelul preoţiei, atunci maternitatea se realizează în Biserică în persoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Biserica Ortodoxă o preaslăveşte pe Maica Domnului ca Pururea Fecioară, fiindcă un asemenea termen a fost întărit de cel de-al cincilea Sinod Ecumenic din anul 553, subliniindu-se prin el fecioria Maicii Domnului de dinaintea Naşterii lui Hristos, din timpul naşterii şi de după naştere, prin aceasta Maica Domnului numindu-se Preasfântă, Preacurată şi Preanevinovată. Aceeaşi Biserică Ortodoxă, bazată pe o veche tradiţie, propovăduieşte faptul că Maica Domnului, după sfânta sa Adormire, în cea de-a treia zi a înviat şi a fost înălţată la cer cu trupul, ca Iisus Hristos Domnul şi ca unii drepţi din Vechiul Testament (Enoh şi Ilie). Sub toate aspectele, Biserica dreptmăritoare face distincţie în mod limpede între slujirea lui Dumnezeu (latreia) şi cinstirea (proskinesis) sfinţilor, cărora li se dă cinstire, nu ca dumnezei, ci ca oameni care au atins înălţimi duhovniceşti, unindu-se cu Atotputernicul Dumnezeu!
Maica Domnului este considerată «Stăpâna cerului şi a pământului»!
E bine să mai precizăm faptul că Duminică, 1 august, la începutul Postului Adormirii Maicii Domnului, am avut o altă sărbătoare în Biserica Ortodoxă, pentru că este vorba despre scoaterea Sfintei Cruci. De altfel, pe 1 august, la Constantinopol era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial, până la Catedrala «Sfânta Sofia», de unde se făceau, până pe 15 august, diverse procesiuni, pentru a-i feri pe creștini de suferințe și de boli, mai ales că Biserica Ortodoxă Română are și o serie de sfaturi pentru credincioșii care țin acest post cu sfințenie! Maica Domnului este considerată pe bună dreptate «Stăpâna cerului şi a pământului», cea care reprezintă întreg neamul omenesc, astfel că nu există o rugăciune, cât de mică, pe care să nu o audă, niciun om care să-i ceară ajutorul și spre care să nu se plece cu milostivirea ei. Dacă am crede din adâncul sufletului că atât cât poate Dumnezeu cu puterea Sa, poate şi Maica Domnului cu slăvită rugăciunea sa, altfel ne-am raporta la cea pe care o numim «grabnic ajutătoare» și «mijlocitoare» pentru noi înaintea Lui Dumnezeu. Însă, pentru ca Preasfânta Fecioară să se arate a ne fi Maică a fiecăruia dintre noi, trebuie ca şi noi să ne arătăm mai înainte ca fiind copiii ei, pentru că Maica Domnului este mereu lângă noi, mereu lângă necazurile noastre. Să nădăjduim permanent că Preacurata Fecioară ne este de ajutor și ne scapă din starea în care ne aflăm sub vitregia vremurilor! Maica Domnului este rugătoare pentru întreaga omenire şi mai ales pentru cei aflaţi în necazuri şi în suferinţe, în boală şi în sărăcie! Preacurata Fecioară este neîncetat «solitoarea către Dumnezeu pentru tot neamul creştinesc şi dătătoarea tuturor bunătăţilor», pentru că Arhanghelul Gavriil a numit-o «cea plină de har»” (Luca 1, 28), iar din această «plinătate» revârsând neîncetat daruri binecuvântate asupra lumii acesteia! Chiar dacă Fecioara Maria s-a mutat de pe pământ la cer, întru Adormirea ei, nu ne-a părăsit niciodată, nu ne-a lăsat orfani! Așa cum spune și troparul praznicului Adormirii Maicii Domnului: «întru adormire lumea nu ai părăsit», iar, în felul acesta, noi mărturisim prezenţa spirituală a Preasfintei Fecioare în lume, purtarea ei de grijă faţă de oameni, mijlocirea ei în rugăciune pentru binele şi pentru mântuirea noastră. De altfel, rolul de mijlocitoare al Maicii Domnului s-a manifestat încă din zilele existenței sale pământeşti, Sf. Ev. Ioan fiind cel care ne-o prezintă pe Fecioara Maria în postura de mijlocitoare în rugăciune către Fiul ei! Aici ne referim la episodul din Cana Galileii, unde Mântuitorul Iisus Hristos a făcut prima Sa minune şi Şi-a arătat Slava Lui în urma intervenţiei Maicii Sale (Ioan 2, 1-11), mai ales că această întâmplare ne arată atitudinea Mântuitorului Hristos faţă de oameni, care constă în asumarea necazurilor omeneşti şi în biruința asupra oricăror dificultăți, dezvăluindu-ne, totodată, cunoașterea de către Fecioara Maria a lucrării tainice dumnezeiești, precum și încrederea ei totală în bunătatea și compasiunea Mântuitorului Iisus Hristos! Ca să completăm ideea aceasta, să mai adăugăm faptul că, în contextul celor petrecute în Cana Galileii, se poate afirma că Preacurata Fecioară este cea dintâi persoană care a arătat credință nestrămutată în Mântuitorul Iisus Hristos, iar, prin credinţa ei, au ajuns apoi să creadă şi alţii! Postul Adormirii Maicii Domnului a fost rânduit de Biserica Ortodoxă spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfintei Fecioare și de postul prin care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice! În acest fel, timp de două săptămâni, credincioșii țin al treilea mare post din an, după cel al Paștilor și cel al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, perioada aceasta fiind trecută la loc de cinste în calendarul creștin-ortodox. Pentru români, Maica Domnului este și ocrotitoarea marinarilor, în mai multe orașe fiind organizate procesiuni cu icoane și pelerinaje, în tradiția populară considerându-se a fi și cel mai nou dintre cele patru posturi de durată. Aşa cum se stipulează în dogmele bisericești, în aceste două săptămâni se ajunează lunea, miercurea și vinerea până la ceasul al 9-lea, când se consumă mâncare uscată, iar marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, în timp ce sâmbăta și duminica, este dezlegare la untdelemn și la vin. În prima săptămână a Postului, la 6 august, când are loc Sărbătoarea «Schimbării la Față» a Domnului, în orice zi ar cădea, pentru că de această dată cade vineri, se face dezlegare la untdelemn, la pește și vin! Tradiția populară mai spune că de Sfânta Maria se culeg flori și se pun la icoana Preacuratei Fecioare, considerându-se că ele vor fi bune de leac!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
