Avand în vedere faptul că, în acest moment, la nivelul Poștei Române, și implicit și în județul Gorj există riscul declanșării unui conflict social major, conducerea SLPR Gorj a solicitat convocarea în ședință a Comisiei de Dialog Social pentru discutarea celor mai importante probleme cu care se confruntă rețeaua poștală. Radu Bălan, președintele SLPR Gorj, a expus nemulțumirile poștașilor, în Comisia de Dialog Social, atât prefectul, cât și subprefectul menționând că vor susține demersurile acestora.
Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale poștașilor este neacordarea efectivă a concediilor de odihnă, de mai mulți ani, pentru salariații care lucrează în mediul rural și efectele determinate de această situație. „Astfel, Poșta Română are în acest moment peste 3.800 de angajați care lucrează în mediul rural, care nu și-au efectuat concediul de odihnă din anul 2013 și care, în lipsa identificării unei soluții, nu-și vor putea efectua concediile de odihnă nici anul acesta sau în anii următori”, a precizat Radu Bălan, președintele SLPR Gorj.
Compania Națională Poșta Română nu poate angaja salariați cu contract de muncă pe perioadă determinată pentru înlocuirea titularilor plecați în concediul de odihnă. Președintele SLPR Gorj a precizat că „este vorba despre locuri de muncă unice, care trebuie să funcționeze zilnic în programul de lucru stabilit, pentru a asigura continuitatea serviciilor poștale, conform legii, dar pentru care, în timpul concediului de odihnă al titularului, nu se poate angaja înlocuitor! În mediul rural Poșta Română asigură serviciul universal cu un angajat, în funcția de agent poștal. Acesta trebuie să lucreze 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, are în deservire până la 2000 de locuitori și se află uneori la câteva zeci de km de un alt coleg al său, tot agent poștal, ce are aceleași obligații. Potrivit Codului Muncii concediul de odihnă este un drept al salariatului, este obligatoriu și nu se poate renunța la el”.
Durata concediului de odihnă, peste 25 de zile lucrătoare
Durata medie a concediului de odihnă, în conformitate cu prevederile CCM aplicabile, este de peste 25 de zile lucrătoare într-un an calendaristic. „Serviciul poștal este unul cu specific deosebit, astfel că în mediul rural unde mulți localnici poartă același nume și se deosebesc doar după porecle, unde nu există adrese și unde cetățenii sunt în general plecați la munca câmpului, nu poate fi efectuat decât de un localnic, astfel că soluția angajării unui “grup de rezervă” cu salariați care să acorde doar concedii, nu este funcțională. Din punct de vedere economic Poșta Română nu poate plăti tot timpul anului doi angajați, din care unul să desfășoare activitate doar când titularul este plecat în concediul de odihnă. În 2014 și 2015 obligația directorilor județeni, primită de la conducerea C.N.P.R. și transmisă ierarhic diriginților, de “a asigura continuitatea serviciului poștal”, în toate subunitățile, i-a “împins” pe aceștia să-i ”determine” pe agenți să-și ia concediul de odihnă fracționat, câte trei zile în fiecare lună, în afara perioadei de pensii. Inițiativa nu aparține diriginților, fiind impusă și păstorită “tacit” de conducerea C.N.P.R., prin intermediul directorilor județeni”, a explicat Bălan.
Mai mult, dacă în cele câteva zile de concediu apar citații, trimiteri ANAF sau alte trimiteri cu urgență la predare, tot poștașii aflați în concediu sunt “obligați” să le distribuie, neplătit. „La finalul celor 3-5 zile de concediu, pe care au fost obligați să le solicite, la revenirea la muncă, agenții trebuie să distribuie toată corespondența ce s-a adunat în perioada în care ei au fost în concediu. Acest lucru face ca agenții să lucreze 2-3 zile câte 3-4 ore suplimentare pe zi, ore pe care nimeni nu le recunoaște, nu le înregistrează și nu le plătește. De mai mulți ani de zile concediile de odihnă nu se pot acorda efectiv, iar salariații sunt din ce în ce mai obosiți și mai nemulțumiți, stare care s-a acutizat și din informațiile noastre va duce la conflicte sociale și în ultima instanță la încetarea activității, așa cum au afirmat agenții poștali”, a mai precizat președintele SLPR Gorj, Radu Bălan.
Solicită modificarea Codului Muncii
Pentru soluționarea situației în care se află poștașii este necesară completarea art. 83 din Codul Muncii, în sensul de a se permite angajarea unor înlocuitori, pe durată determinată, pe perioada acordării concediului de odihnă, pentru angajații pe funcții unice, din mediul rural. Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România consideră această stare ca fiind una inacceptabilă și susține orice acțiuni care să conducă la identificarea de soluții, la modificarea cadrului legislativ și la soluționarea problemei. „Solicitarea agenților și factorilor poștali ca funcția lor să fie introdusă în lista salariaților cu condiții deosebite de muncă, pentru a nu mai fi nevoiți să străbată prin ger, arșiță, ploaie, viscol, ninsoare, secetă, zeci de kilometri zilnic, pe orizontală și vertical, cu câte 10 – 20 kg atârnate de gât, până la 65 de ani! Menționez că aceste acțiuni sunt întreprinse în toată țara, de toate filialele județene ale S.L.P.R. ”, a conchis Radu Bălan, președintele SLPR Gorj. Inițiativa conducerii SLPR Gorj a fost apreciată de reprezentanții Prefecturii Gorj, atât prefectul Gheorghe Paraschivu, cât și subprefectul Sorin Arjoca declarând că sunt de acord cu implicarea în soluționarea problemelor poștașilor.
Minodora Sucea
