PORTRET DE AUTOR – ION MANTA – Avanpremieră la Expoziţia de pictură a româno-americanului – Ion Manta

479

Astăzi, joi, 6 martie, la ora 11,00, Sala expoziţională „Florin Isuf” a C.C.J.C.P.C.T Gorj, găzduieşte vernisajul expoziţiei Pictură – Români din diaspora: Ion Manta. Despre creaţia picturală şi literară a lui Ion Manta se exprimă în cronica de mai jos poeta şi profesoara de fiolologie Mariana  Al-Saleh, de la Şcoala Generală nr. 1 din Motru, cu un titlu inspirat de o cugetare aparţinând se pare lui Martin Heidegger (I. Predoşanu)

De ce lucrurile mai degrabă există decât nu există?
„Este întrebarea care m-a frământat dintotdeauna şi căreia am încercat să-i răspund, plastic sau literar, considerând existenţa oricărei entităţi ca un miracol în sine. Cred, de asemenea, că miracolul existenţei ar putea fi o manifestare precară şi paradoxal premonitorie a destrămării sale în orice clipă. Universul se ţese şi se deşiră permanent, artistul nu face decât să-i imite actul.”
Ion Manta
Pictorul Ion Manta trăieşte, de mult timp, în SUA, la Washington.
A început studiul desenului şi al picturii în atelierul maestrului Julius Podlipny, la Timişoara, atelier unde studiau în perioada respectivă şi alţi amici ai săi: Roman Cotoşman, Ciprian Radovan, Dieter Sailer şi Tom Hirş.
După un an de „peregrinări falimentare”, cum le numeşte autorul, la Bucureşti, a studiat ştiinţele naturale (perioada 1959–1964), obţinând diploma de profesor.
Ca artist, prima ieşire în public s-a petrecut în 1965, la Timişoara, în cadrul Salonului Anual de Toamnă, împreună cu prietenii menţionaţi mai sus.  Au fost ani de experimentări în modernismul occidental, pătruns în atmosfera timişoreană mai mult decât oriunde în ţară, mai ales după deschiderea culturală din 1964.
În 1968, a emigrat împreună cu familia incluzând şi motanul Simion Templar, stabilindu-se în SUA, la Washington, unde trăieşte şi activează încă. Aproape simultan a emigrat prietenul său, Roman Cotoşman.
Primul an şi jumătate petrecut în America (perioadă în care l-a găzduit şi pe Roman Cotoşman) îl descrie în volumul scris împreună cu Livius Ciocârlie, „Încrâncenarea vieţii, Roman Cotoşman”, apărut la Timişoara, în 2008, la Editura Brumar.
În acelaşi an şi la aceeaşi editură, i-a apărut volumul „Ceaţa”, după alte patru volume de proză, editate începând cu 2008, la editurile Marineasa şi Albatros. Ultima carte, scrisă în limba engleză şi însumând cinci povestiri, „Crepuscular Tales”, a apărut în 2010, la Universe, Inc. New York Bloomington.
În opinia sa, anii care au urmat au fost unii de cristalizări definitive, însemnând, pentru Roman Cotoşman, ancorarea definitivă în construcţionismul abstract, iar pentru sine, revenirea la o pictură înrudită oarecum cu metafizica, implicând o aluzie imperceptibilă la suprarealism şi exprimată  printr-un limbaj mai degrabă literar, decât plastic, tipar în care a şi rămas, exceptând unele devieri superficiale.
În 1974, a expus câteva lucrări la Washington, iar în 1976, a fost acceptat, de către juriul prezidat de Pierre Salinger, ca participant cu număr nelimitat de titluri la expoziţia „American Painters in Paris” (Pictori americani la Paris), organizată la Palatul Congresului, Centrul Pompidou, cu ocazia Bicentenarului American.
În 1984 a avut prima expoziţie personală, la Rehoboth, statul Delaware, cu douăzeci de lucrări mai mari.
Datorită unor restricţii impuse de carieră, a absentat ca artist plastic o vreme, timp în care a scris cronici pentru „Alex Galllery”, în revista Washington Art News, sub pseudonimul Dan Banu.
În anul 2000 a reapărut pe scena artistică, la New York, în cadrul Centrului Cultural Român, cu o expoziţie personală şi lansarea volumului „Blocul turn”. Cu această ocazie, a fost prezentat, ca plastician, de către criticul Coriolan Babeţi (directorul Centrului), iar ca autor de text literar, de către scriitorul român stabilit în SUA – Dumitru Radu Popa.
Alte nume care au semnat referinţele critice la opera sa literară sunt: Livius Ciocârlie, Aurel Sasu, Petru Comarnescu, Florin Corneliu Popovici, Mihaela Albu, Vasile Dan, Ion Sălişteanu.  Pictorul şi scriitorul Ion Manta rămâne o prezenţă incitantă în spaţiul cultural, atât prin temele abordate în creaţia plastică şi în scrierile sale, cât şi prin limbajul artistic adoptat, pictând şi scriind în continuare, pentru a evita monotonia zilelor, în „ţara tuturor posibilităţilor” şi, în primul rând, dintr-o nevoie de comunicare. Sau, ca să folosesc cuvintele sale, trăieşte „o viaţă anostă, dar riguros programată”.
Mariana Al-Saleh

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here