Portal Măiastra – 15 – Bucuria de a lectura revista ,,Portal-Măiastra”

690

Trimestrial de cultură editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, cu sprijinul Consiliului Județean Gorj, revista Portal-Măiastra, o apariție sub egida Uniunii Scriitorilor din România, împlinește cincisprezece ani, având ca fondator și coordonator pe profesorul doctor Zenovie Cârlugea.
Ab initio, înainte de a intra în miezul problemei, îmi arog permisiunea de a-mi exprima un sentiment de mândrie, de încântare, de exultare, de a fi fost coleg cu Nicolae Dragoș și cu profesorul doctor Zenovie Cârlugea, ambii autori a zeci de cărți, membri ai Uniunii Scriitorilor, personalități cu notorietate națională. Cu primul am fost coleg doar doi ani, deoarece, plecând la București, și-a urmat destinul de a se consacra presei, în calitate de director al unor cotidiene, apoi al hebdomadarului ,,Luceafărul,” și creației poetice, iar cu profesorul doctor, Zenovie Cârlugea, peste un sfert de veac. Gândurile zburdă și spre un alt coleg, Eugen Velican, căruia i-am prevăzut un frumos traseu didactic, în urma efectuării inspecției speciale pentru examenul de definitizare în învățământ. Intrat prin concurs la Școala Normală ,,Spiru Haret‘’, în prezent, pensionar, se poate mândri cu o valoroasă activitate catedratică și cu o activitate publicistică. Prezenți la cercurile pedagogice, profesorii: Zenovie Cârlugea, Eugen Velican, Ion Trancău, Elena Roată, Bondoc de la Novaci, Benedict Crăsnaru, autor a două volume de poezii, și înșiruirea poate continua, făceau din acestea niște adevărate sărbători ale spiritului.
Absolvent al Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității București, în 1975, Zenovie Cârlugea a ales să vină la obârșie, în Gorj, cu gândul de a contibui la înălțarea spirituală a gorjenilor. În urma unui concurs riguros de titularizare în învățământ, clasat pe primul loc, a ocupat catedra de specialitate la Colegiul Național ,,Ecaterina Teodoroiu”, unde paralel cu munca didactică a desfășurat și o valoroasă activitate de cercetare, materializată in zeci de cărți tipărite. În 2004 obține titlul de doctor cu teza ,,Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare”, coordinator, profesor universitar doctor Mircea Tomuș. A scris studii de istorie și critică literară despre mari poeți români, culminând cu cele trei ,,Dicționare monografice” dedicate lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga și Tudor Arghezi. Acestora li se alătură studii de dacologie, despre Constantin Brâncuși și volume de poezii. Invitat la diferite întruniri literare, festivaluri, în țară și peste hotare, ca semn de apreciere, a primit diverse premii.
După această digresiune, să revenim la revista “Portal- Măiastra”, al cărei nume bine-venit ne amintește despre celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși despre care autorul afirmă: “Măiastra!… Ea se zbate aprig, ca tot ceea ce am realizat, până astăzi, să se înalțe spre ceruri”. ,,Am dorit ca ,,Măiastra” mea să ridice capul, fără a exprima cumva, prin această mișcare , mândrie, sfidare sau orgoliu”. La fel se poate spune și despre revista ,,Portal-Măiastra”, fondată și coordonată de profesor doctor Zenovie Cârlugea. În elaborarea acestui trimestrial de cultură, cu o apariție în format mare, Zenovie Cârlugea are în vedere o întreită spiritualitate: literar-artistică, științifică și filosofică. Pentru aceasta, coordonatorul revistei atrage, în calitate de colaboratori, nume cu greutate, cu reputație: Gheorghe Grigurcu, profesor universitar doctor Paul Brezeanu, Nicolae Dragoș, Nicolae Mareș, Nicolae Georgescu, Monica Grosu, Lucian Gruia, Ioan Șt. Lazăr, Ion Mărgineanu, Tudor Nedelcea, Adam Puslojic, Zoia-Elena Deju, Constantin Zărnescu și alții.
Sub semnătura acestor nume prestigioase, a profesorului doctor Zenovie Cârlugea, au apârut valoroase studii despre mari scriitori (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Al. Macedonski, Marin Preda), despre opera lui Constantin Brăncuși, aducănd elemente noi, unele chiar inedite. În paginile revistei sunt promovați scriitori gorjeni, din țară si peste hotare: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Dragoș, Florian Saioc, Ion Popescu-Brădiceni, Adrian Frățilă, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu, Zoia Elena Deju, Octavian Doclin, Ion Mărgineanu, Mircea M. Pop, Eugen Dorcescu, Adam Puslojic și alții. Prima copertă, recto, și ultima copertă, verso, apar într-o grafică aparte, color. Pe ultima copertă, verso, apar impresii de călătorie prin țări exotice (Iuliu Pârvu), însoțite de o spectaculoasă iconografie, color. Pe altele apar imagini cu operele lui Brâncuși sau din expoziția intinerantă europeană a artistului Mihai Țopescu, născut în Țicleni, Gorj. Citind revista Portal-Măiastra, descoperi adevărate comori ale spiritului. Dacă facem un tur de orizont asupra revistei ,,Portal-Măiastra” nr. 4/2019, descoperim valoroase demersuri și sinteze critice, articole, eseuri semnate de aceleași prestigioase nume, des întâlnite în coloanele acesteia. Ioan St. Lazăr semnează editorialul prin care comentează volumul de poezii ,,Isus cu o mie de brațe”, aparținând lui Varujan Vozganian, un adevărat momento al evenimentelor din decembrie 1989, pornind de la explicația metaforei-simbol din titlu. Evidențiază ineditul și originalitatea ciclului poetic, în care liricul se împletește cu dramaticul.
Renumitul istoric și critic litrerar craiovean, Tudor Nedelcea, realizează o succintă prezentare a lucrării ,,Mihai Eminescu – Dicționar monografic. Oameni din viața lui”, proiect literar inedit aparținând lui Zenovie Cârlugea. Continuă cu prezentarea ,,Oamenilor din viața lui M. Eminescu”, înșiruiți alfabetic cu succinte date bibliografice. Același scrie un articol despre ,,Centenarul lui I. D. Sârbu”, cel care ,,a supraviețuit subexistând”. Nicolae Mareș, scriitor (fost diplomat), plecând de la celebrul citat aparținând poetului romantic rus, Pușkin, ,,traducătorii sunt caii de tracțiune ai unei culturi”, scrie un eseu în care se raportează la traducerea poetului Lucian Blaga, ,,Răsărit magic”, volum lansat în 2018, într-o ediție bilingvă româno-sârbă, de renumitul poet belgrădean, Adam Puslojic, unul din ,,cei mai nărăvași cai”, având “ poezia în sânge”. Tot Nicolae Mareș e prezent în revistă cu maxime și aforisme (“Iluminări”). Despre interpretările filosofice ale limbii, de la Nicolae Iorga la Constantin Noica, profesorul universitar doctor Mircea Popa, scrie “Rostirea filosofică românească”, în care prezintă bogăția de conotații ale unor semantisme și sintagme , cu incursiuni în istoria limbii. În aceeași revistă, apar și cronici ale celor două cărți de sinteze literare scrise de Aureliu Goci (“Poezia românescă de la Dosoftei la Nichita Stănescu”) și Stan V. Cristea (“Literatura de ieri și de azi”).
Zenovie Cârlugea scrie o recenzie a cărții distinsului scriitor Nicolae Mareș, cu titlul ,,O stea pe cerul românesc. Regina Maria a României”. Proaspătul octogenar, criticul literar Nicolae Manolescu, este omagiat de maestrul Gheorghe Grigurcu, în revista ,,Neuma” de la Cluj și de scriitorul Nicolae Gheran, în ,,Pro Saeculum”. Lor li se alătură și Zenovie Cârlugea cu articolul ,,Nicolae Manolescu, darul regelui Midas”. Opera critică a lui Nicolae Manolescu a fost un îndreptar valoros pentru Zenovie Cârlugea, în predarea la clasă. Titlul articolului este inspirat dintr-o mărturisire de credință a criticului, în care apare mitul regelui Midas, rege al Frigiei: ,,Am scris atâta critică în viața mea, încât tot ce ating acum, la bătrânețe, se transformă în critică. E un blestem. Și nici măcar nu pot fi sigur că am darul regelui Midas care prefăcea în aur tot ce atingea ”. În articol este inserat si omagiul lui Gheorghe Grigurcu încărcat de o bogată afectivitate, în care Nicolae Manolescu este considerat indenegabil “primus inter pares”.
Recent la Editura Academiei, a fost tipărită lucrarea lui Nicolae Dragoș, ,,O sută și una de poezii”, antologie, prefața șI selecția reperelor critice de Zenovie Cârlugea. În revistă apar fragmente din Prefața lui Zenovie Cârlugea din care observăm abilitatea criticului de a pune în valoare elementele de prioritate în prezentarea tematică și a virtuților artistice din întreaga producție poetică a lui Nicolae Dragoș. Antologatorul acesteia a depus o muncă benedictină, răpindu-i o primăvară întreagă pentru selectarea anevoioasă a celor 101 de poezii. Un studiu hermeneutic, exhaustiv, scris de Zenovie Cărlugea vizează lirica lui Florian Saioc, un teleormănean gorjenizat, ,,un june prim al poeziei romănești” (G. Corbu), un oponent necruțător al puterii, asemenea lui Tudor Arghezi. Revelator este acel ,,Manifest al demnității”, o adevărată diatribă îndreptată împotriva politicienilor, deținători al celui de al optulea păcat = minciuna, despre care Jean Francois Revel afirma că este ‘,,Cea dintâi dintre forțele care conduc lumea” (minciuna) /: ”românii mei dragi frații mei mioritici / pe gura de rai – și ea mioritică / se prăsesc tot mai mult mincinoșii politici / și monstru devine minciuna politică / minciuna politică-i cumplită teribilă / minciuna politică e inadmisibilă / minciuna politică e apocaliptică / e criminală minciuna politică / minciuna politică-i periculoasă / servește un ins o clică o clasă- / minciuna politică distruge ucide- / minciuna politică se cultivă-n partide / partide politice-găști haite mafii / de socri de soacre de soți și soții / cununați în biserici de-o droaie de popi/ cu nași de “elită” cu fini interlopi -/ce fantaste nunți ce nunți princiare/ fac liotele – astea corupte șpăgare/…afară corupții ! afară șpăgarii! / Cu hoții de voturi și ei să dispară!”. Poezia lui Florian Saioc este, în același timp, o meditație filosofică-religioasă asupra extincției și a dumnezeirii. Realizând o radiografie completă a poeziei lui Florian Saioc, acest poet ,,al clarității” și al ,,simplității”, Zenovie Cărlugea consideră că ,,socialul, sentimentalul și metafizicul” reprezintă stâlpii de rezistență ai liricii poetului.
Demnă de luat în seamă este recenzia cărții ,,Bulevardul Nicolae Gheran”, o antologie gândită și îngrijită de criticul Andrei Moldovan, apărută în Editura ,,Școala Ardeleană”, Cluj-Napoca, 2019, o carte cu destinație aniversară a editologului eminent Nicolae Gheran, cel care a editat Integrala Rebreanu, I-XIV. Reținem sugestivul motto: ,,… astăzi nu te mai poțI apropia de Rebreanu decât pășind pe bulevardul Gheran”. Tot sub semnătura lui Zenovie Cârlugea apare, in memoriam, articolul “Traian Diaconescu-un virtuoz al Lyrei orfice”. Academicianul ieșean, Traian Diaconescu, filolog, istoric literar, eseist și traducător, la origine din județul Vâlcea, a fost un cercetător umanist cu un larg orizont, cu recunoaștere națională și universală. Aflăm din revistă că renumitul poet reșițean, Octavian Doclin, este laureat al Festivalului de poezie de la Smederevo-2019. Acestui colaborator al revistei ,,Portal-Măiastra” urmează să-i apară și o antologie lirică în Editura Academiei Române. În paginile revistei apar versuri de Adrian Frățilă, Ion Mărgineanu, Silvan G. Escu, Mircea M. Pop, Vladimir Udrescu.
Pe ultima copertă, verso și recto, apare eseul ,,Valsul crizantemelor” de Radu Șerban, cu referire la Țara Soarelui Răsare, Japonia, unde crizantema, emblemă a Familiei Imperiale, are o bogată simbolistică. Zenovie Cârlugea, în ipostaza de istoric și critic literar, merge pe urmele marilor critici clasici, privind limpiditatea limbajului critic, este străin de emfază în exprimare, de stilul gongoric, are abilitatea de a decela esențialul dintr-o operă. Cu admirație pentru uriașa putere de muncă, având în vedere și procesarea pe calculator a celor scrise, dar și cu venerație pentru distinsul coleg, nu de puține ori mă întreb: Oare ,,Timpul… focul în care ne ardem cu toți existența” (Friedrich Nietzsche), pentru profesorul doctor Zenovie Cârlugea, stă pe loc? Să fie un favorit a lui Cronos sau a lui Saturn?
,,Portal-Măiastra” își merită numele. A devenit ,,o vedetă” revuistică grație coordonatorului acesteia, profesor doctor Zenovie Cârlugea, fiu de preot din Măiagul Gorjului, blagoslovit să sfințească învățământul gorjean, literatura, cultura gorjeană și națională.
Vivat, crescat, floreat!
La mulți și mai buni ani!
Constantin E. Ungureanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here