Localizat pe partea dreapta a Văii Sohodolului, la nord de fostul complex turistic Bucium, muntele Pleşa se prezintă ca un masiv bastion de calcar dominând cu peste 1100m aşezările de la poalele sale: Runcu, Bâlta şi Bâltişoara.
Din vârful cu acelaşi nume (1444m) se desfac spre sud trei pinteni: Cracul Scurt, Cracul Lung şi Cracul Singerului. Fiind format aproape în totalitate din calcar, roca cu o mare permeabilitate carstică în Pleşa se pot observa o mare varietate de fenomene carstice: peşteri, avene, ponoare şi izbucuri. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt: Peştera Pătrunsa, Picuiel şi S1. Se cuvine să amintim si avenele din Pleşa: Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii (-99m), Clocoticiul 2 din Scoaba Sărăturii (-72m), Clocoticiul din Cracul Scurt (-79m) şi Clocoticiul din Cârca Păreţeilor (-149m)
Două dintre aceste avene deţin recorduri naţionale. Este vorba despre C1 din S. Sărăturii cu cel mai mare grup stalagmitic din ţară (10m ) urmat de o formaţiune asemanatoare din avenul Tecuri (Sebeş) de 7m şi de Clocoticiul din C. Păreţeilor cu cel mai mare puţ vertical din ţară măsurând 121m urmat de avenul din Dealul Danilă cu un puţ de 116m. Măsurătorile au fost efectuate de speologii de la CSER Bucureşti.
Circulaţia subterană a apei în muntele Pleşa rămâne fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant din zonă. Această circulaţie subterană este favorizată de structura geologică (calcare carstificabile) şi de diferenţele de cote dintre punctele de insurgenţă şi exurgenţă. Pentru stabilirea relaţiilor hidrologeologice în zonă, specialiştii hidrologi au efectuat o serie de marcări cu trasori clasici şi speciali.
Rezultatele acestor marcări ne oferă indicaţii preţioase privind direcţiile de curgere a apelor subterane, precum şi a vitezelor de curgere prin carst:
Între punctele de penetrare ale apei de pe Valea Gropului şi izvoarele Pătrunsa şi Picuiel există relaţii hidrologice. Apa ce dispare pe Valea Gropului în punctul numit Toaia Dracilor şi altele mai mici după o circulaţie subterană apare 
în izbucurile Pătrunsa şi Picuiel, după care se varsă în Sohodol. Viteza de curgere în subteran a fost determinată la aproximativ 2km/zi.
Ca parte integrantă a complexului carstic Sohodol, muntele Pleşa deţine un rol important prin aportul său asupra hidrologiei bazinului Sohodol, în perioadele normale debitul sau fiind suplimentat cu aprox. 50-55%, aflux de apă provenit din puternicele izbucuri Pătrunsa, Picuiel, precum şi Izvorul Muşchiat.
Mugurel Petrescu
