Pompiliu Marcea a desfăşurat o bogată activitate în cadrul Societăţii de Ştiinţe Filologice şi a avut o contribuţie însemnată la perfecţionarea profesorilor de limba şi literatura română la nivel naţional, susţinând interesante prelegeri în faţa lor, la cursurile pentru obţinerea definitivatului şi a gradelor didactice, a participat activ la schimburile de experienţă cu colegii din alte centre universitare şi din institutele de cercetare ale Academiei Române.
Concomitent cu activitatea la catedră, unchiul meu a desfăşurat o bogată activitate editorială, fiind un neobosit propagator al valorilor literaturii române în masele largi, publicând mii de articole în presa vremii, precum şi emisiuni la Radio şi Televiziunea Română.
A alcătuit manuale şi culegeri de texte necenzurate însoţite de prefeţe şi de aparatul critic necesar profesorilor, elevilor şi studenţilor.
Puţini ştiu însă că, unchiul meu profesorul Pompiliu Marcea în acea perioadă, a avut o contribuţie însemnată şi la dezvoltarea învăţământului gorjean, unde împreună cu colegul său, profesorul Dumitru Săvulescu, care lucra în Ministerul Învăţământului, s-au implicat în rezolvarea problemelor ce apăreau la nivelul judeţului potrivit mărturisirilor regretatului profesor Vasile Romanescu, fost Inspector General al învăţământului gorjean, precum şi a altor inspectori de limba şi literatura română, şi cadre didactice, care, din păcate nici ei, nu mai sunt printre noi.
“Pompiliu Marcea spunea că dacă i s-ar oferii cumva să opteze pentru perioada în care să trăiască, ar fi dorit ca apogeul carierei sale să fie 1918. Motivaţia a fost sumară, dar solidă: revenirea Basarabiei la “patria mamă”, urmată de cea Transilvaniei. Astăzi, aici, vreau să spun că opţiunea sa m-a urmărit, deşi în acele vremuri de oarecare deschidere nu se prea vorbea despre momentul Chişinău, martie 1918 şi protagoniştii săi. Acum, preluând ideea sa insolită, mă revăd peste timp în Chişinăul din acel martie încă friguros, unde se întruneşte Sfatul Ţării şi, după câteva zile de dezbateri, în timpul cărora Constantin Stere a intervenit de 50 de ori spre a pleda pentru unirea cu România, participanţii au aprobat entuziaşti propunerea lui (Culmea, în anii de deschidere de după 1964, în Facultate nu ni s-a vorbit despre marele scriitor Constantin Stere, iar romanul său “În prejma revoluţiei” se găsea la fondul “secret” al Bibliotecii, ca şi alte volume ale lui Haşdeu, Eminescu, Arghezi, Goga, Blaga, Barbu şi ale multora alţii!)” scrie într-un articol Constantin Dumitru.
Aşteptăm ca, acum la împlinirea a 30 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, deschiderea autorităţilor locale să fie fără rezerve în a păstra peste timp memoria unui mare Patriot, unui mare Român, unui mare Om, unui Erou, aşa cum îl descriu contemporanii săi pe POMPILIU MARCEA, care a fost o jertfă pe altarul culturii neamului românesc ce s-a angajat cu toată fiinţa sa în bătălia pentru triumful spiritualităţii româneşti, un exemplu de luptător aflat mereu în primele linii, neînfricat în apărarea idealurilor scumpe nouă, tuturor. Personalitate marcantă a literelor româneşti din a 2-a jumătate a secolului XX, ridicată din rândul gorjenilor, operele sale rămânând în Templul culturii româneşti, figurând şi astăzi ca instrumente de lucru în rândul cadrelor universitare şi studenţilor filologi din România. Acesta a slujit ca dascăl peste 30 de ani învăţământul românesc.
Implicarea nepoţilor şi familiei scriitorului a avut nu numai un rol afectiv, spiritual, ci şi material în măsura posibilităţilor. Sprijinul solicitat autorităţilor locale a fost receptat pozitiv pe parcursul ultimilor 20 de ani, în perioada 1995-2015, realizându-se în memoria scriitorului manifestări culturale periodice în cadrul cărora a fost omagiată personalitatea şi activitatea sa. Au fost dezvelite două plăci memoriale dintre care una la casa părintească şi alta la Şcoala Normală din Tg-Jiu, i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare post-mortem al comunei Scoarţa în anul 1995, atribuirea numelui său unor instituţii de cultură şi învăţământ din judeţul Gorj, editarea unei cărţi în 500 de exemplare cu titlul ”Pompiliu Marcea sau despre vocaţia muceniciei literelor româneşti”, emiterea unui plic poştal comemorativ cu chipul scriitorului sub egida Societăţii filateliştilor gorjeni „Constantin Brâncuşi”, acordarea denumirii unei străzi în Târgu-Jiu, iar în anul 2014 i-a fost ridicat un bust la şcoala care-i poartă numele de către fraţi şi nepoţi şi i-a fost acordat în acelaşi an titlul de Cetăţean de Onoare post-mortem al municipiului Târgu-Jiu.
Pe acesta cale ţin să reamintesc implicarea nemijlocită a domnului prof.univ.dr. Nicolae Mischie, deputat de Gorj la vremea respectivă şi preşedinte al Fundaţiei Culturale „Pompiliu Marcea”. Interesat de personalitatea scriitorului a rămas consecvent idei că Pompiliu Marcea merită şi trebuie să rămână în memoria gorjenilor prin anvergura sa culturală de excepţie, prin patriotismul său dovedit în împrejurări istorice şi politice ale vremurilor pe care le-a trăit. A fost benefică memoriei scriitorului implicarea domnului prof. Viorel Gârbaciu, director al culturii gorjene, a domnului prof. Corneliu Popescu, inspector şef adjunct al învăţământului gorjean, precum şi a domnilor profesori Eugen Velican, director la Colegiul Naţional “Spiru Haret” şi Vasile Sichitiu, Elena Ciochina şi Constantin Zălog, directori ai Şcolii Gimnaziale „Pompiliu Marcea”, şi nu în ultimul rând a domnului dr. ing. Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu – Jiu, cărora le mulţumesc pentru sprijinul acordat şi deschiderea de care au dat dovadă în perpetuarea memoriei celui care a fost prof. univ. dr. Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar, scriitor şi publicist, cărturar de seamă din a 2-a jumătate a secolului XX.
Cu ocazia manifestărilor organizate comemorării a 29 de ani de la trecerea în nefiinţă şi a dezvelirii bustului criticului şi istoricului literar Pompiliu Marcea la Şcoala Gimnazială care-i poartă numele din municipiul Târgu-Jiu, din data de 27 martie 2014, domnul prof. Viorel Gârbaciu – director la Şcoala Populară de Artă Tg-Jiu, în cuvântul său a facut propunerea către Consiliul Judetean Gorj, fiind prezent la manifestare şi domnul vicepreşedinte Ciprian Florescu, că profesorul şi scriitorul Pompiliu Marcea merită să-i fie acordată o “Stea”, pe Aleea personalităţilor gorjene pentru perpetuarea pe meleagurile natale a memoriei acestuia.
La sfârşitul anului 2014 prin iniţiativa Fundaţiei Culturale “POMPILIU MARCEA” s-a depus un memoriu la propunerea unor cadre didactice din ţară şi din judeţ, la Consiliul Judeţean Gorj şi Primăria municipiului Târgu-Jiu, memoriu prin care s-a solicitat dezvelirea unei stele pe “Aleea personalităţilor gorjene” din municipiul Târgu-Jiu, la data de 27 martie cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moartea scriitorului.
Documentaţia a fost depusă cu solicitările venite din partea domnului profesor universitar doctor Ştefan Cazimir, critic şi istoric literar, fost cadru universitar la Universitatea din Bucureşti, membru al Uniunii Scriitorilor din România, personalitate marcantă a criticii şi istoriei literare româneşti, domnului profesor Constantin Zălog director adjunct şi cadru didactic la Şcoala Gimnazială ”POMPILIU MARCEA” din municipiul Tg-Jiu şi domnului profesor Teodor Voicu, cadru didactic la Şcoala Gimnazială nr. 1, Albeni, care justifică prin frumoasele rânduri scrise, acest demers iniţiat de mine, scrisori pe care le dau publicităţii.
Faţă de cele expuse aş dori ca, la data de 27 martie 2015, când se împlinesc 30 de ani de la moartea scriitorului, suspectă, produsă cu violenţă – scriitorul fiind găsit mort la data de 27 martie 1985 în apele lacului Herăstrău, o moarte care a bulversat lumea culturală a timpului, autorităţile municipale şi judeţene, să se implice aşa, cum au făcut-o de fiecare dată, în recunoaşterea, perpetuarea şi păstrarea memoriei valorilor neamului românesc peste timp, în cazul de faţă a profesorului şi scriitorului gorjean POMPILIU MARCEA prin acordarea unei stele pe “Aleea personalităţilor gorjene” sau cu alt prilej conform programului manifestărilor culturale stabilit de Primăria municipiului Târgu-Jiu, pentru anul 2015, aşa, după cum am discutat şi au fost de acord primarul municipiului Târgu-Jiu, domnul Florin Cârciumaru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, domnul Ciprian Florescu şi nu in ultimul rând preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, domnul Ion Călinoiu, cărora le mulţumesc anticipat pentru sprijinul şi susţinerea în demersul meu. Un prim pas a fost deja făcut. În Agenda Culturală a judeţului Gorj, pe anul 2015 a fost inclusă pentru prima dată manifestarea culturală „Simpozionul National Pompiliu Marcea”, ce urmează a fi organizată la data de 20 octombrie 2015, dovadă că, domnul Cepoi Ion a înţeles, în sfârşit că, a venit vremea omagierii personalităţilor culturale gorjene autentice.
O tragică dispariţie care a consternat, lumea literară, lăsând un mare gol, dar şi un mesaj: victoria nu se poate obţine decât cu preţul unor mari sacrificii.
Pompiliu Marcea a fost înhumat la data de 30 martie 1985, pe Aleea Scriitorilor în cimitirul Bellu din Bucureşti.
Dumnezeu sa-l aibă în pază şi să-l odihnească în pace!
Marcea Ion, nepotul scriitorului
