Poluare masivă pe Şuşiţa Verde

151

După ce v-am demonstrat cu fotografii poluarea existentă pe Cheile Sohodolului, lucru care a iritat reprezentanţii Obştei din zonă, continuăm dezvăluirile pe linia protecţiei mediului cu situaţia existentă pe Cheile Şuşiţei Verzi. Aşteptăm şi de data aceasta reacţiile autorităţilor şi curăţarea evidentă a zonei de deşeurile “nesimţite” aruncate la întâmplare în albia acestui râu.

“Cheile Şuşiţei Verzi, un alt perimetru de excepţie al carstului gorjean, la prima vedere nu prezintă aspectul fenomenelor similare deoarece în mare parte acestea sunt largi iar în amonte delimitarea lor nu este precisă.
Acestea sunt marcate la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde ce se formează sub vârful Straja prin unirea mai multor pâraie parcurge în prima parte o porţiune de şisturi cristaline şi granite specifice zonei de creastă a Vâlcanului ca mai apoi pierzând altitudine să străbată perimetrul calcaros cuprins în zona platformei de eroziune Gornoviţa.
Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită, prin infiltraţii precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst. Deoarece debitele pierdute nu se mai regăsesc în aval analizându-se condiţiile specifice din acest perimetru hidrologii români au ajuns la concluzia că aceste ape se deplasează prin subteran pe o direcţie de la NE spre SV, direcţie determinată de structura locală precum şi de diferenţele de cote existente”- Iată începutul unei alte prezentări din cadrul unei campanii de mediatizare a potenţialului turistic gorjean desfăşurată cu ceva timp în urmă. Mai sunt însă localnici (din păcate) în perimetrul mai sus menţionat ce trebuie „traşi de mânecă” pentru a nu-şi mai arunca resturile menajere ori din construcţii în albia Şuşiţei Verzi ori în apropierea acesteia ştiut fiind faptul că pe o porţiune a albiei sale mai precis din Vaidei şi până în Curpen există mai multe puncte de infiltraţie a apei în carst, ce au corespondenţă (în opinia hidrologilor ce au efectuat în aceste locuri determinări cu trasori clasici şi speciali) tocmai în zona Nările – Cuptor de pe Sohodol.
Iată de ce resturile de materiale de construcţii, materiale plastice şi PET- uri, cărora li s-a dat foc şi nu în ultimul rând grămezi de bălegar (ce ar putea fi folosit mult mai eficient ca îngrăşământ bio) aruncat nu au ce căuta în acele locuri. La producerea unor averse toate acestea vor fi duse în albia Şuşiţei Verzi iar prin punctele de penetrare a apei în carst pot ajunge pe traseul subteran format datorită construcţiei geologice(calcare carstificabile)şi periclita întreaga zona. De aceea este nevoie de acţiuni reale pentru conştientizare şi nu numai (chiar localnicii recunosc faptul că numai nişte amenzi consistente aplicate) ar putea stopa fenomenul. Locuitori de pe malul cursurilor de ape ar trebui să ştie că aruncarea la întâmplare a deşeurilor menajere ori din construcţii (din care unele pot fi periculoase) poate cauza prejudicii atât lor cât şi comunităţilor aflate în aval.
Mugurel Petrescu
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here