Plutirea în aer şi plutirea în apă, la Decebal Crăciun şi Florin Hutium

359

DSCN5012Or fi ei, sculptorul Decebal Crăciun şi pictorul Florin Hutium, doar studenţi în anul al treilea la secţiunea arte plastice a Universităţii „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, dar valoarea artistică a lucrărilor prezentate în luna lui cuptor a anului 2011, la Galeria de Artă a municipiului reşedinţă a Gorjului îi arată cu mult mai copţi.

Curatorul expoziţiei şi vinovatul principal de alegerea celor doi artişti plastici, ca şi a apropierii temelor abordate în expoziţia „Plutirea” – poetul, filozoful, şi universitarul Ion Popescu Brădiceni are toate motivele să exulte. Nu doar sculpturalitatea şi decorativismul cu puternic mesaj ale artiştilor cetăţeni Dragoş Crăciun şi Florin Hutium au mare priză la public, dar şi atitudinea de linişte şi frumuseţe ce sunt degajate privitorului nu sunt deloc de neglijat. Decebal Crăciun şi-a început activitatea artistică migălind în DSCN5012lut. Pentru ca mai apoi, după ce şi-a făcut ucenicia în atelierul maestrului Ovidiu Maitec, să adopte lemnul ca mijloc de expresie. Şi nu orice lemn, ci esenţele tari, cu durabilitate mare în timp. Ca un om şi gânditor, Decebal Crăciun este un meditativ, un tăcut. Probabil de pe vremea uceniciei în atelierul clasicului din acea vreme Ovidiu Maitec s-a abătut de la motivele antropomorfe şi s-a îndreptat către motivele zoomorfe. Pe care le atacă sculptural cu o mare vivacitate şi înţelegere superioară maestrului său. Este greu să anticipăm încotro se va îndrepta pe viitor. Cert este că, deocamdată, n-a părăsit influenţa lui Ovidiu Maitec şi doar parţial a ceva mai modernului George Apostu, cum aprecia esteticianul Ion Mocioi. La pictorul Florin Hutium, tematica plutirii peştilor se întrezăreşte a fi una temporară şi prea legată de politic. El se dovedeşte a fi un bun colorist, dintre aceia cu certe înclinaţii spre decorativ. De unde şi desenul lui limpede, clar şi culorile extrem de contrastante. În plus, la Florin Hutium se percepe influenţa formării sale culturale prin apartenenţa la un cenaclu eminamente literar – COLUMNA. Cel creat de criticul literar Titu Rădoi, un fel de Titu Maiorescu la scară mai mică, desigur, pentru viaţa literară şi artistică a Gorjului aflat la graniţa mileniilor. Ca o observaţie colaterală creaţiei lui Florin Hutium, cel puţin prin inspiratele titluri ale picturilor sale, el are un puternic apetit spre zona pamfletului, a caricaturii executate cu mult har şi în culori vii. Într-o ordine preferată a domniei sale, lucrările intitulate „Peştele solubil”, „Alunecos ca timpul”, „Marele de mare”, „Cel care înghite…”, „Năluca”, „Peştele de partid” ori „Trompier” ne duc cu gândul la viaţa politică şi chiar socială din România ultimilor 20 de ani. Şi sculptorul Decebal Crăciun şi pictorul Florin Hutium au reale calităţi ce vor fi accentuate în creaţia lor viitoare. Nu-i exclus ca îndemnul de a veni să ascultăm pe simeze „Plutirea” cu ochii noştri să fie doar o etapă pasageră în devenirea lor artistică. Şi, să recunoaştem, n-ar fi rău deloc. În fond, şi Brâncuşi s-a lepădat repede de influenţa magistrului Rodin şi nu văd de ce n-ar face-o Decebal Crăciun cu Ovidiu Maitec. Un sculptor mare care, totuşi, n-a făcut şcoală. Iar în ceea ce-l priveşte pe pictorul Florin Hutium, la fel, aşa cum amândoi artiştii ne îndemnă să ascultăm privind ba zboruri, ba plutiri sub nivelul mării este foarte posibil să avem mari surprize. Direcţiile spre modern sau transmodern ale amândurora sunt incerte şi pot fi pline de surprize. Cu optimism, îi aşteptăm în noi expoziţii fie personale, fie de grup. Au forţă artistică şi merită s-i urmărim cu interes.

Ion Predoşanu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here