Exact în urmă cu doi ani am scris în acest prestigios cotidian local un amplu material-comentariu despre imaginea Târgu-Jiului de azi, dar mai cu seamă despre ceea ce ar trebui făcut la nivelul autorităților pentru ca acest municipiu să devină într-adevăr un oraș european. A fost un demers de bună-credință în speranța că și cei care au sau vor avea mandat de edili și primi gospodari ai urbei, ar trebui să aibă ochi, urechi și minte limpede, procedând în consecință la îndeplinirea obligațiilor din fișa postului de primar pentru dezvoltarea și modernizarea orașului care, cum spuneam la acea vreme, se află foarte departe de a fi o localitate urbană de nivel european.
Din păcate, la publicarea materialului din 15 august 2018, cei vizați direct nu au înțeles mai nimic din bunele intenții ale autorului și s-au supărat ca ,,văcarii pe sat” sau după cum spunea marele scriitor și fabulist Esop, cu mulți ani î.Hr.; ,,Cu cât este mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea și nesocotința”. Nu de alta, dar cum pentru apropiatele alegeri locale și-au depus destui aspiranți candidatura pentru obținerea mandatului de primar al municipiului Târgu-Jiu, poate că vor ține cont, în primul rând, de marile probleme ale acestui oraș-reședință a județului Gorj, de prea mulți ani nerezolvate și care i-au blocat în mare măsură deschiderea spre acele zone ale țării cu o dezvoltare și o valoare economică, edilitară și spirituală mult mai ridicată, atrăgătoare cu precădere pentru tineri și, în general, pentru forța activă de pe piața muncii. Altfel spus, dacă nu pleci la drum în funcția de prim-edil cu bună-credință și gânduri curate în a aduce schimbări benefice pentru comunitatea pe care urmează s-o administrezi, dacă nu ești un om de echipă și vizionar în ceea ce îți propui, cu precădere spre realizări de proiecte de mare importanță și cu bătaie lungă în folosul oamenilor și generațiilor care vin din urmă, în schimb îți dorești să ajungi primar doar pentru privilegii și interese în folosul tău, ori pentru clanul politic din care faci parte, atunci mai bine cauți la puținul de conștiință care ți-a mai rămas și renunți să-i mai amăgești pe oameni cu tot felul de fantasmagorii și șarade demagogice.
Și atunci, nu este oportun să revenim la ceea ce ne doare ca și cetățeni ai acestui oraș rămas încă la stadiul de târg, spunându-ne încă o dată ofurile încărcate de atâta supărare, încât s-a ajuns până la starea de dezgust și repulsie publică în arealul nefericitei urbe, vizavi de acei indivizi care cu tupeu și impertinență mint cum respiră, chiar ne avertizează că într-o democrație politică este un ,,rău necesar?”. Din păcate, se vede treaba că apropiatele alegeri locale aduc, în general, în scenă personaje pentru care machiavelismul politic și ,,scopul scuză mijloacele” sunt lozinci, care încărcate cu un noian de promisiuni neonorate în eventualitatea unui succes electoral, înșeală așteptările și ,,garantează” pe mai departe dezamăgirile oamenilor. Iar în cazul de față a fost determinant până la urmă contextul ghinionist politic, din pricina căruia dezvoltarea, personalitatea și imaginea urbanistică a Târgu-Jiului au avut mult de suferit în ultimii 30 de ani. Pentru ca în ultimii ani, după cum se poate constata, să devină chiar un oraș urgisit paria sub mandatul actualului primar. Și sunt argumente concrete care iată, ne determină să punem mereu în discuție marile probleme și necazurile care frământă acest municipiu. În primul rând, din punct de vedere demografic situația se prezintă dramatic, mai exact de la ultimul recensământ în 2011 și până în prezent, populația orașului a scăzut cu circa 11.000-12.000 de locuitori, fenomen determinat în principal de falimentarea unităților economice și fără să pună altceva în loc, sau altfel spus orașul a fost greu încercat și vitregit în privința unor investiții de anvergură și cu atât mai mult în atragerea unor mari investitori, determinând în lanț o îngrijorătoare nevoie a locurilor de muncă, iar de aici și o migrare masivă a forței de muncă, în special a tinerilor. La un moment dat a apărut speranța deschiderii mult mai directe a municipiului Târgu-Jiu și chiar a județului Gorj către zone ale țării cu un potențial economic și de desfaceri comerciale mult mai mare, în special spre cele din Transilvania, fiind vorba aici de demararea lucrărilor la cele două centuri ocolitoare ale orașului. Din păcate, aici nu se mai lucrează de doi ani, totul aflându-se acolo în părăsire, fără îndoială fiind la mijloc jocuri de interese politice murdare între foștii și actualii guvernanți, dar nu în ultimul rând, al nepăsării crase a celor care au condus, dar și a celui care astăzi păstorește primăria ca pe propria moșie, eventual așteptând să devină impracticabile și cele două pasarele principale ale orașului pentru a izola complet Târgu-Jiul de restul lumii. Altfel, niște personaje ciudate prinse tot timpul în clinciuri politice mizerabile, cu scuze și acuze de la unii la alții. Or, la o astfel de atitudine și comportament pernicios, denotă nu doar lipsa de interes pentru finalizarea unei astfel de oportunități atât de necesară, ci și de o nemărginită nepăsare, refuzând până la urmă să se zbată până la cele mai înalte vârfuri de decizie ale statului pentru a rezolva problemele orașului. Dupa cum la fel de sumbre stau lucrurile pentru realizarea drumului-expres Craiova-Târgu Jiu, cu atât mai mult cu cât guvernul liberal pare-se a fi pus un gând rău Gorjului și municipiului Târgu Jiu, sistând orice început și desfășurare de proiect care odată materializat ar fi însemnat fără niciun fel de îndoială și dezvoltarea acestui păgubit colț de țară românească. Și să ne mai referim aici și la intențiile aceluiași guvern tembel de a forța falimentarea mineritului și sistemului energetic din Oltenia, la fel abandonarea nejustificată a lucrărilor hidroenergetice de pe Defileul Jiului și la întârzierile nejustificate a celor de la nodul rutier pentru transportul-auto greu din punctul Lainici, ș.a.m.d. Or, la o astfel de abordare mai mult decât absurdă și cinică pentru o zonă a României, văduvită de alte posibilități de dezvoltare și asigurare a locurilor de muncă, oare și parlamentarii gorjeni și-au pierdut vocea și nu au un cuvânt de spus? La fel cei doi lideri liberali care conduc organizațiile de la municipiu și județ, chiar să privească cu atâta dispreț și nepăsare nevoile gorjenilor, necugetând a interveni la mai marii guvernului lor pentru a-i sprijini în așezarea pe cât este posibilă, a Gorjului și municipiului Târgu-Jiu pe calea speranței revigorării și stabilității lor economice? Cumva măcar aici, pentru că la atragerea de potențiali investitori doar promisiuni și multă demagogie, în rest preocupări zero și mai mult decât atât.
În altă ordine de idei, este problema dezvoltării turismului local unde de ani de zile se bate apa-n piuă cu tot felul de promisiuni, invocându-se și învârtindu-se totul în jurul punerii în valoare a operelor lui C. Brâncuși. Iar aici este în principal vorba despre Calea Eroilor pentru care renumitul arhitect Dorin Ștefan a și făcut în urmă cu mai bine de 3 ani un interesant proiect de reabilitare și modernizare a zonei, denumită și ,,Axa Brâncuși”. S-a obținut și o primă finanțare pentru demararea primelor lucrări, numai că nepăsarea, incompetența sau fricoșenia edilului-șef și echipei sale de la primărie nu au făcut altceva decât să amâne sine die demararea lucrărilor, fie și parțial a proiectului, pentru ca după trei ani de așteptări să asistăm doar la o caricatură de șantier și o imensă săpătură în asfaltul străzii, fără urmă de lucrători pe acolo. Și atunci ce speranțe să mai aibă târgujenii privind realizarea întregului complex de lucrări, însemnând între altele zonele și parcurile de agrement, cele două parcări subterane, amenajările peisagistice din perimetrul celor două parcuri- Central și ,,Coloanei fără Sfârșit”, ș.a.m.d.? Apoi, cât despre dosarul ,,Brâncuși” pentru UNESCO, nici că mai poate să fie vreo speranță. Și pentru că ne aflăm în zona cu dezamăgirile noastre încă ceva mai avem de comentat. Anume, chiar în apropierea Muzeului Județean și a săpăturilor părăsite de pe Calea Eroilor, stau singuratice și triste soclurile care găzduiau vizual, cu ceva timp în urmă, busturile fostei familii liberale gorjene- Arethia și Gheorghe Tătărescu, adică nimeni alții decât cei care au servit cu devotament și credință locurile natale, realizând pentru gorjeni lucruri minunate, obiective economice, culturale și de spiritualitate românească de reală valoare și necesitate, inclusiv prin a-l determina, dar și sprijini nemijlocit pe Titanul de la Hobița-C. Brâncuși pentru realizarea ,,Tripticului Vitejiei Românești ” de la Târgu-Jiu. Atunci întrebarea și anume: unde este recunoștința noastră și, în primul rând, a edililor orașului, a Inspectoratului pentru cultură și conducerii muzeului județean față de cele două mari personalități ale Gorjului interbelic, manifestându-se printr-o inexplicabilă nepăsare și prin ascunderea cine mai știe pe unde a celor două busturi, scoase din câmpul vizual al publicului din motive la fel de ciudate la ordinul Ministerului Culturii? Este fără niciun fel de îndoială un pararadox al incompetenței și neglijenței nemărginite a celor amintiți, cu atât mai mult cu cât nu s-au străduit a fi realizate alte lucrări de artă cu busturile Arethiei și a lui Gheorghe Tătărescu și așezate la locul lor cu demnitate și respect, în numele gorjenilor.
Dar să mergem mai departe cu dezamăgirile și să subliniem că la nivelul segmentului actului de cultură, Târgu-Jiul, fără a exagera, este singura reședință județeană din România care nu are o casă de cultură funcțională și ca de 4-5 ani încoace prestigiosul festival ,,Maria Lătărețu” se desfășoară prin spații și săli improvizate, prin bunăvoința unor oameni de afaceri. Acum a venit campania pentru alegerea primarilor și unde să vezi și să mai crezi în același șir de promisiuni și minciuni colportate de 2-3 ani încoace de către aceeași voce, chiar și pe bannerele postate în spațiul public. Adică, ba că se reabilitează imobilul Casei de Cultură, care între timp a ajuns într-o stare fizică deplorabilă, sau că se modernizează sistemul de iluminat public în oraș, vorbindu-se din nou de sume substanțiale alocate cu ani în urmă, dar fără să se vadă și aici o urmă de șantier în lucru, ș.a.m.d. Apoi, același ,,purtător de cuvânt” de la primăria Târgu-Jiu (instituția mai are specialiști și șefi departamentali în organigramă?!) ne mai aburea ,,asigurându-ne” încă din 2018 că orașul va deveni un mare șantier pentru realizarea marilor sale proiecte promise prin oferta electorală din 2017 și că pentru acestea s-ar fi alocat municipiului nostru suma de 50 mil.de euro. Numai că, am ajuns în 2020, și într-o altă campanie electorală și îndrăznim a mai întreba pe făcătorul de minuni unde sunt sau cum au dispărut și mijloacele moderne de transport public, deoarece conform acelor trecute vești trebuiau să fie măcar parțial în circulație? Sau despre o altă investiție majoră integrată transportului în comun, așa cum tot se promitea, mai exact reabilitarea și modernizarea întregului traseu electric și rutier urban, se mai aude ceva? Sau mai vrem un mandat de primar și-i mai păcălim iarăși pe oameni, reîncălzind aceeași ciorbă de proiecte, cu înscrisuri lor pe bannerele ce flutură în vânturile celor patru roze cardinale, cerând din nou cu aceeași șiretenie voturile târgujenilor și în apropiata campanie electorală?
Și apropo, legat de transportul public și de traficul infernal de circulație din oraș, fiind vorba aici pe deoparte de creșterea exagerată a numărului de mașini private, dar și de insuficiența rețelelor stradale care nu mai corespund de mult actualelor cerințe de trafic, repetăm ceeea ce am mai spus, adică nu trebuiau înzecite eforturile autorităților locale pentru reînceperea și finalizarea lucrărilor la cele două centuri ocolitoare? Darea acestora în folosință nu ar fi decongestionat în mare parte traficul în oraș, în primul rând, în privința mijloacelor-auto cu tonaj greu? Pe de altă parte, Târgu-Jiu simte nevoia construirii urgente a unor parcări supraterane etajate, așa cum se întâmplă în alte orașe ale țării. Promisiuni au fost și în această privință, numai că, din păcate, totul a rămas și aici la stadiul vorbe, astfel de parcări și de ce nu de pasaje subterane fiind departe a fi realizate, întrucât primează interesele politice și evident lipsa de interes a conducerii primăriei și C.L., care lasă acest municipiu fără astfel de locații urbane de strictă necessitate. Mai mult decât atât, lipsa locurilor de parcare avea să se manifeste prin niște idei neghioabe, însemnând mutilarea unor străzi și trotuare pietonale, la fel distrugerea vegetației și a arborilor stradali, doar pentru a se ,,câștiga” un număr foarte redus de locuri, dar ocupate și acestea de către tupeiștii privilegiați ai acestor vremuri. Așadar, am avut parte de proiecte peste proiecte și mai cu seamă de promisiuni în acești ultimi ani, dar din păcate, referitor la cele prezentate până aici, nici măcar unul nu s-a realizat, în schimb sunt reluate acum tot ca promisiuni și cu o degajare ostentativă nemărginită. Și atunci cum să mai ai încredere în astfel de indivizi care în loc să lase la ușa primăriei haina politicianului demagog și s-o îmbrace pe cea a primarului bun gospodar, preferă s-o poarte pe cea a politrucului compromis, care cerșește voturi, dar nu se înhamă să servească interesul comunității și cetățeanului de rând. Și pentru a mai reaminti despre ceea ce înseamnă a fi un bun gospodar pentru localitatea pe care o administrezi, nu pot să nu mă opresc la fapt deunăzi, când ambasadorul Israelului în România a vizitat municipiul Târgu-Jiu, voind, în primul rând, să ia un contact direct cu operele marelui sculptor C. Brâncuși, găzduite armonios de Parcul Central. Din prea multă complezență, demnitarul străin. după ce plecat spre București și-a exprimat admirația în urma vizitei, în realitate impresia lăsată nu a fost una care să ne bucure ca amfitrioni, pentru faptul că în acest parc de rezonanță artistică și istorică deosebita curățenie nu este la ea acasă, observându-se lipsa de interes a autorităților locale pe linie de patrimoniu nu doar în ceea ce privește îngrijirea parcului, ci mai cu seamă protejarea operelor brâncușiene, obervându-se deja cu ochiul liber cum pe anumite segmente ale lucrărilor de artă intemperiile naturii au lăsat urme care le afecctează integritatea fizică și morală. Sau cu alte cuvinte ,,merită” un vot de blam pentru crasa nepricepere și neglijență cei care au obligații nemijlocite în fișa postului nu doar de promovarea(!), ci de protecția optimă a inestimabilului ansamblu sculptural. Apoi încă ceva în legătură cu Parcul Central, fiind aici și de un fenomen natural care trebuie să-i pună în alertă maximă pe edilii orașului, anume acest proces continuu de îmbătrânire și uscare a vegetației arboricole și peisagistice din parc, ceea ce denotă o preocupare urgentă nu doar pentru stoparea fenomenului, dar și pentru o regândire de amenajare peisagistică, nu în ultimul rând, eliberarea parcului de acei comercianți și SRL-uri, care prin activități deloc civilizate nu fac altceva decât să creeze o proastă imagine, în special pentru cei care vin și vizitează municipiul Târgu-Jiu.
De altfel, dezamăgirile cetățenilor acestui municipiu nu se opresc aici. Unele vin din mandatele altor primari, vorbind între altele și aici despre defecțiunile și avariile din sistemul de canalizare al orașului, din pricina cărora pe timpul ploilor abundente sunt inundate repetat zona centrală a municipiului și cartierul Debarcader. Din păcate, nici actualul primar nu a rupt gura târgului, pentru că problema canalizării în Târgu-Jiu încă nu a fost rezolvată, chiar mai mult au apărut necazuri și nemulțumiri și în alte cartiere, bunăoară- zona Petrești. În schimb, nu încetează să arunce vina numai la alții, ceea ce dovedește până la urmă nepricepere și o păruială politică. După cum, derulând dezamăgirile cetățenilor, nici unii și nici alții nu au înțeles ce înseamnă a fi mai întâi un bun gospodar și ca oglinda personalității, frumuseții și atracției unui oraș este, în primul rând, curățenia generală și Km Zero cu perimetrul adiacent al acesteia, ceea ce ne determină să aducem critici dure și la modul grotesc de amenajare a centrului civic cu un beton amprentat mai mult decât jalnic, în prezent cu porțiuni multiple de ciment macerat, dislocat și cârpit pe alocuri de toată rușinea. Or, stăm și ne întrebăm dacă nu cumva un primar, indiferent ce sâmbete politice poartă, nu ar trebui să aibă grija, în primul rând, de tot ceea ce înseamnă în oraș curățenia generală, cu atât mai mult în zona de centru a orașului care reprezintă și Km Zero, cu principalele instituții locale ale statului român? De ceva vreme suntem amăgiți cu un nou proiect de reamenajare a zonei cu pricina, numai să nu avem parte, ca de obicei, doar de aceleași promisiuni deșarte sau de văicăreli legate de lipsa banilor pentru astfel de lucrări.
Bani chiar s-ar găsi, dacă cei care coordonează fondul de cheltuiri bugetare ar avea și priceperea drămuirii cu folos al acestora și nu să fie aruncați aiurea pe tot felul de așa-zise întâmplări și evenimente, doar de dragul unei cosmetizări care să dea bine ca imagine în spațiul public. Altfel spus, este mai mare rușinea nu doar pe obrazul celor care vremelnic păstoresc treburile în primărie, dar și al târgujienilor vizavi de starea actuală deplorabilă a zonei pietonale centrale, în primul rând, în fața celor care vin să viziteze, sau poate din alte motive orașul. Iar la astfel de situații înregistrate la capitolul- neajunsuri și dezamăgiri, vor trebui să fie puși în gardă toți cei care poftesc fotoliul de primar al Târgu-Jiului, atenționându-i deopotrivă ca și competitori înscrisi pentru aceeași funcție în bătălia electorală de la apropiatele alegeri locale. Și în această direcție încă se mai pot oferi și alte sugestii legate de ridicarea gradului de modernizare urbană, neînțelegând aici, între multe altele, de ce în ultimii trei ani s-a blocat programul de anvelopare a blocurilor, vizată fiind aici, în principal, tot Zona Centrală? Pentru că, dincolo de avantajele termoizolării locuințelor, aceste anvelopări exterioare creează și un aspect plăcut, de prospețime edilitară a orașului. De ce, trebuia să vină o altă campanie electorală pentru ca să se promită reluarea programului pentru cele 11 blocuri din perimetrul central al orașului? Măcar că se va întâmpla și acum acest lucru, altfel se va duce pe apa Jiului și puțină încredere a oamenilor în ,,minunile facerii” aruncate în spațiul public de către aspirantul la fotoliul de primar. Cu atât mai mult în cazul de față, când asistăm de ceva vreme electorală din partea unor canale locale de presă, care săltând mereu la fileu mingile ,,purtătorului de cuvânt” de la primărie, îi dă posibilitatea de a arunca și în această campanie electorală o avalanșă de proiecte cu finanțări ,,sigure” pentru baze sportive, amenajări de zone verzi, parcuri naturale și distractive, jocuri de apă cu lumini multicolore pe la artezienele care abia dacă mai supraviețuiesc pe căldurile astea toride, ș.a.m.d. Și toate acestea laolaltă, chiar dacă în ultimii ani în oraș nu s-au făcut cel puțin niște plantari de arbuști stradali, bunăoară, dispărând inclusiv din piața prefecturii și cei care fuseseră sădiți pe acolo cu mulți ani în urmă. În fine, dacă tot se vorbește de grija față de tineri, în cazul de față a tinerilor căsătoriți și fără posibilități de a-și cumpăra o locuință, de ce s-a oprit și în acest caz programul construirii de blocuri ANL în zona Narciselor și cu atât mai gravă rămâne situația celor două blocuri terminate și repartizate celor îndreptățiți, dar care de aproape un an de zile acestea încă nu sunt racordate la utilități. Există și aici un răspuns? Și încă mai sunt dezamăgiri și lucruri de spus în legătură cu ceea ce ar trebui să însemne în anul de grație 2020 și după acest municipiu, din păcate, cu o stare precară la o serie de capitole ale dezvoltării și modernizării sale urbane. Acum orașul este plin de bannere și de tot felul de afișe electorale, cei care candidează la alegerile din 27 septembrie, încercând fiecare în parte să ne convingă că este cel mai bun și potrivit pentru funcția de primar. Cât adevăr și câtă demagogie politică, doar electoratul va sesiza și judeca, despărțind buna-credință și cinstea de minciună, cu atât mai mult cu cât pe unele postări electorale, unii dintre candidați își permit să-i ducă în eroare pe oameni cu promisiuni și obiective realizate, dar care în realitate nu sunt altceva decât niște fake-news-uri și speculații ordinare de campanie.
Totuși, să sperăm că până la urmă, târgujenii care merg la vot să aibă luciditatea și inspirația de a alege, așa după cum ne spune și un vechi proverb pe acel candidat care să dovedească că ,,oamenii sunt apreciați după fapte, precum pomii după roade”. Altfel, totul va însemna anevoie și o altă pagubă uriașă pentru Târgu-Jiu, care riscă să rămână pe mai departe doar o reședință de județ subdezvoltată, o paria urbană pe harta României. Și atunci o ultimă întrebare, oare o astfel de situație deloc fericită își doresc cetățenii municipiului Târgu-Jiu…?
PROF. VASILE IROD
