La nivelul judeţului nostru există 20 de asistenţi comunitari, dintre care 18 sunt plătiţi cu fonduri le la Ministerul Sănătăţii (MS) şi doi de la bugetul local. De asemenea, în Gorj sunt şi 7 mediatori sanitari. În mod normal, aceştia ar trebui să se implice în activităţi ce ţin de sănătatea publică a comunităţii respective. Totuşi, fiind angajaţi de primării, asistenţii comunitari desfăşoară activităţi administrative, deşi sunt plătiţi de MS. Există numeroase voci care susţin că nici aşa nu îşi prea fac treaba.
Finanţarea programelor de asistenţă comunitară se realizează cu fonduri din bugetul de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul autorităţilor locale precum şi din donaţii de la instituţii şi organizaţii non-guvernamentale interne şi internaţionale. La nivelul judeţului Gorj, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică, numărul asistenţilor comunitari este de 20, 18 fiind plătiţi de Ministerul Sănătăţii. „Avem 18 asistenţi comunitari plătiţi de Ministerul Sănătăţii, în localităţile: Mătăsari, Padeş, Văgiuleşti, Cătunele, Plopşoru, Stăneşti, Runcu, Peştişani, Ţânţăreni, Arcani, Drăguţeşti, Aninoasa, Albeni, Scoarţa, Crasna, Turburea, Prigoria, Bâlteni. Mai sunt doi asistenţi comunitari în Bustuchin şi Roşia de Amaradia, care sunt plătiţi din fondurile primăriilor. De asemenea, avem şi 7 mediatori sanitari, dintre care trei sunt în Târgu-Jiu şi câte unul în localităţile: Bumbeşti-Jiu, Teleşti, Târgu-Cărbuneşti şi Bâlteni”, a explicat Elena Piţian, purtător de cuvânt al DSP Gorj.
Angajaţi de primării, plătiţi de MS
Deşi lunar au întâlniri de lucru la sediul Direcţiei de Sănătate Publică, asistenţii comunitari sunt angajaţi ai primăriilor din teritoriu. Tot primăriile stabilesc şi fişa postului asistentului comunitar, în baza acesteia solicitând şi suma necesară pentru plata salariului. Venitul lunar al unui astfel de angajat depăşeşte 850 de lei. Cu toate că reprezentanţii DSP Gorj spun că ar fi nevoie de o suplimentare a numărului asistenţilor comunitari, autorităţile locale din comunele unde există astfel de personal consideră că aceştia nu prea fac ceea ce le solicită fişa postului. Cu alte cuvinte, în pofida faptului că unii asistenţi comunitari au doar o postliceală absolvită, câştigă mai bine decât un absolvent de studii superioare, având activităţi mult mai lejere decât acesta din urmă şi permiţându-şi chiar să se şi relaxeze la locul de muncă. În mod normal, aceşti asistenţi ar trebui să sprijine medicii de familie din localităţile în care sunt angajaţi, însă medicii susţin că nu sunt ajutaţi deloc de asistenţii comunitari.
Boeriu: „Primarii sunt de vină!”
În urmă cu câţiva ani, conform legislaţiei ce era în vigoare la vremea respectivă, Direcţia de Sănătate Publică Gorj a transmis primăriilor o adresă prin care autorităţilor li se spune că pot cere un asistent comunitar, ce va fi plătit de MS, pentru a-şi desfăşura activitatea în comune. Directorul executiv al DSP Gorj spune că „toţi primarii care au cerut au primit, fiind şi cazuri de autorităţi care au spus că nu au nevoie”. Odată angajaţi în primării, după cum susţine Marius Boeriu, directorul DSP Gorj, „soarta lor depinde de primar, el fiind cel care semnează ştatul de plată, chiar dacă banii vin de la Ministerul Sănătăţii. Şi aşa îl poate folosi pe asistentul comunitar în alte scopuri. Primarii sunt de vină că s-a ajuns ca asistenţii să desfăşoare alte activităţi decât cele pentru sănătate”. Totuşi, Boeriu spune că situaţia nu este similară în toate localităţile gorjene, fiind şi primării unde asistenţii comunitari se implică în activităţile pe care ar trebui să le desfăşoare în mod normal. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj trage un semnal de alarmă şi spune că „potrivit legislaţiei în vigoare, primarul răspunde de starea de sănătate a cetăţenilor din comunitatea pe care o reprezintă”. Prin urmare, primarii sunt cei care ar trebui să-i pună pe asistenţii comunitari la treabă, dar nu orice treabă, ci la activităţi specifice domeniului acestei categorii de personal.
Atribuţiile asistentului comunitar şi mediatorului sanitar
Teoretic, principalele atribuţii ale asistentului medical comunitar sunt: supravegherea, în mod activ, a stării de sănătate şi a condiţiilor de viaţă ale populaţiei dintr-un teritoriu bine determinat; educaţie pentru sănătate şi planificare familială; asistenţa mamei şi copilului; identificarea şi prevenirea posibilelor cazuri de abandon şi abuz al copilului; urmărirea şi supravegherea activă a persoanelor din evidenţele speciale: prematuri, TBC, HIV/SIDA, persoane cu deficiente neurosenzoriale, neuropsihice, motorii, alte boli cronice, şi aşa mai departe. Mediatorii sanitari au rolul principal de a înlesni comunicarea dintre comunităţile de romi şi cadrele sanitare, contribuind la creşterea eficacităţii intervenţiilor de sănătate publică. Direcţiei de Sănătate Publică îi revine responsabilitatea pentru organizarea programului de formare şi funcţionare a mediatorilor sanitari comunitari.
Activităţi destinate asistenţilor comunitari
Potrivit normelor în vigoare, asistenţii medicali comunitari trebuie să facă activitate de teren în vederea determinării active a nevoilor de îngrijiri generale de sănătate ale populaţiei cu risc crescut de îmbolnăvire şi a grupurilor defavorizate. Ei desfăşoară şi activitate profilactică: supravegherea activă a stării de sănătate a populaţiei catagrafiate, depistarea focarelor de boli transmisibile, identificarea şi supravegherea medicală a gravidelor şi copiilor din grupele de risc, identificarea populaţiei neînscrise pe listele medicului de familie şi sprijinirea acestora pentru acces la servicii medicale, identificarea copiilor neînscrişi pe listele medicilor de familie, în vederea includerii lor în programul naţional de imunizări, promovează alăptarea şi practicile corecte de nutriţie, diseminarea informaţiilor specifice planificării familiale, în special în rândul populaţiei defavorizate din punct de vedere social şi îndrumarea ei către cabinetele de planificare familială sau cabinetele medicilor de familie, educarea familiei şi dezvoltarea de abilităţi parentale pentru stimulare şi îngrijire corectă a copilului. Totodată, asistenţii comunitari desfăşoară activitate medicală curativă, conform recomandărilor medicale, la nevoie, dar şi activitate de identificare, raportare a cazurilor sociale depistate activ, către serviciile sociale din subordinea autorităţilor locale, pentru a beneficia de includerea într-un program de protecţie socială, prevenirea abuzului şi abandonului copilului.
Minodora Sucea
