Denumiri ştiinţifice şi populare. Achillea millefolium e denumirea ştiinţifică, iar printre denumirile populare le amintim pe : iarba oilor, brădăţel şi sorocină.
Specie erbacee perenă care are înălţimea între 20-80 centimetri, fiind îndeobşte foarte cunoscută şi care creşte atât în locuri însorite, cât şi umbrite, începând din zonele de şes până în zona montană din întreaga ţară. În zonele mai joase şi în cele ridicate ale României, cantitatea de substanţe active este mai mare. Ca utilizare, se folosesc atât inflorescenţele separat, cât şi părţile aeriene ale plantei cu flori cu tot, în funcţie de scopul terapeutic urmărit.
Făcând parte din familia compozitelor, speciile de coada şoricelului au frunze păroase, iar florile sunt dispuse într-o inflorescenţă micuţă de culoare albă. Coada şoricelului înfloreşte în lunile iunie-iulie, florile fiind, cum spuneam, de culoare albă. Uneori, florile de coada şoricelului pot avea culoarea gălbuie, roz sau chiar roşietică.
Planta medicinală coada şoricelului poate fi culeasă din fâneţe, pajişti, terenuri virane, la marginea pădurilor, dar în niciun caz de pe marginea dumurilor intens circulate pentru că gazele de eşapament ale autoturismelor o fac intens poluată. Se vor alege numai locurile curate, ecologice. Se recoltează când floarea a ajuns la maturitate şi obligatoriu pe timp însorit, întrucât este puternic mirositoare şi are cele mai puternice substanţe active.
Farmacologie. Neadresându-ne specialiştilor, nu mai pomenim compoziţia chimică. Cert este că se foloseşte drept ceai, care nu are un gust prea plăcut. Ne permitem să reamintim un punct dintr-un decalog al lui Leonardo da Vinci în care se spune: “Tot ce este neplăcut la gust e foarte sănătos”.
Cu o compoziţie chimică extrem de complexă se explică de ce acţiunea farmacodinamică e foarte variată: antipiretică, diaforetică, antiinflamatoare, spasmolitică, tonic amară şi digestivă (părţile aeriene ale plantei), hemostatică, hipotensivă şi emenagogă. Acţiunea antiinflamatoare şi antispastică este datorată extractelor apoase din inflorescenţe şi conţinutului de flavonoide. Are acţiuni confirmate: colerectică şi antimicrobiană.
Recomandări. Din coada şoricelului se prepară o întreagă gamă de produse medicinale: infuzie, tinctură, sirop, unguente, decoct, suc, supozitoare. Preparatele din planta medicinală coada şoricelului o recomandă îndeosebi în tratamentul gastritelor, enterocolitelor, al altor deranjamente stomacale şi intestinale. În aplicaţii medicale externe, preparatele din coada şoricelului contribuie la tratarea abceselor dentare, a hemoroizilor, a plăgilor supurânde, a ulcerului varicos şi a arsurilor. Cercetări mai noi atestă că această plantă este folositoare şi în tratarea tensiunilor arteriale, în calmarea cefaleeelor, în echilibrarea stării generale, mai ales în plan nervos. Un tratament cu decoct din coada şoricelului reglează ciclul menstrual, înlătură menstruaţiile dureroase. Este foarte posibil ca la baza produsulul MENOLAP – extrem de eficace în tratarea menopauzei, al firmei HOFIGAL SA, să stea coada şoricelului.
Între altele, părţile aeriene reduc timpul de coagulare al sângelui, fiind recomandate, cum mai aminteam, în afecţiuni hemoroidale, în menoragii şi alte hemoragii, durata acţiunii hemistatice fiind de 1-2 ore.
O cură de 1,5-3 luni asigură o dezintoixifiere a sângelui, ceea ce contribuie la amelioarea mai multor boli şi la o întărire a imunităţii şi deci a sănătăţii generale.
Mod de preparare şi administrare. Dr. în farmacologie Ovidiu Bojor recomandă ca din inflorescenţe – o lingură la o cană cu apă – să se prepare infuzie, din care se beau 3-4 căni pe zi. Este de preferat ca infuzia să se bea călduţă, îndulcită cu miere de albine sau fără, deşi nu are un gust tocmai plăcut, cu o jumătate de oră înaintea meselor principale pentru a avea o acţiune mai puternică, pe stomacul gol.
Tot cu această infuzie se spală rănile şi se fac comprese. Pentru lipsa poftei de mâncare se prepară un decoct scurt (de 5 minute!) din părţile aeriene ale plantei, folosind o lingură cu plantă la o cană cu apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Acelaşi decoct este recomandat şi în hemoragii, 4-5 căni pe zi. Stimulează şi secreţia de bilă, adică de fiere.
Contraindicaţii. Nu sunt cunoscute. Cu excepţia decoctului din planta întreagă, care stimulează în exces secreţiile gastrice, fiind contraindicate în hiperaciditate şi ulcer gastric. La unele persoane poate produce alergie şi se întrerupe tratamentul, iar pentru gravide este contraindicat un tratament cu planta medicinală coada şoricelului.
Ion Predoşanu
