Una dintre consecințele grave a căderilor masive de zăpadă de la începutul anului o reprezintă distrugerile din livezile de pomi fructiferi. Mulți dintre gorjenii care au livezi mai mici sau mai mari pe lângă gospodăriile proprii au constatat în aceste zile că merii, prunii și chiar vișinii sau perii au fost puși la pământ. Crengile acestora nu au putut să facă față greutății mult prea mari a zăpezii înghețate, iar acum peisajele dezolante au luat locul livezilor de care oamenii se bucurau până la sfârșitul anului trecut. După o toamnă bogată în roade, acum natura arată și reversul medaliei inclusiv la Stațiunea de Cercetare Pomicolă Târgu-Jiu. Plantația de gutui de la marginea municipiului este compromisă pe hectare întregi, pomii mai în vârstă fiind cei care s-au rupt cel mai ușor sub greutatea zăpezii. Și, ca și cum nu era suficient, acum plantația este sub apa acumulată acolo de pe versanți, directorul Ion Călinoiu estimând distrugeri de circa 35%, la o primă evaluare.
“Cred că paguba ajunge la 35% la nivelul coroanei. Producția va fi afectată și în următorii 2-3 ani, până se reface coroana fiecărui pom. Căutăm să regenerăm șarpanetele și să facem lucrări de intervenție pentru a reduce pierderile, mai ales că, așa cum poate observa oricine trece pe aici, există și un exces de apă la sol. Și acesta poate avea influențe negative pentru că poate duce la asfixierea pomilor și la uscarea lor în timp”, explică directorul Stațiunii Pomicole. În satele din împrejur, dar și în cele din zona submontană, până la granița cu județul Vâlcea, aproape nu există livadă care să nu aibă pomi rupți. La Bălănești sau la Roșia de Amaradia, de exemplu, oamenii sunt îndurerați să vadă cum zăpada le-a pus la pământ într-o noapte arbori pe care i-au crescut în ani de zile și care acum au devenit doar lemne de foc. “A nins, a plouat, a înghețat noaptea și dimineața când am mers să văd cum se prezintă livada am văzut că aveam 70 de pruni puși la pământ. Ce puteam să mai fac? E exact cum s-a întâmplat la cei cu solariile, care au fost distruse tot așa de ninsorile abundente”, spune unul dintre păgubiți. Și același lucru s-a întâmplat în sute de gospodării, nimeni nefiind despăgubit pentru cele întâmplate. Nici măcar stațiunea pomicolă nu va primi vreun ajutor pentru că nu au fost fonduri în vederea încheierii unei asigurări în acest sens. Șeful Direcției Agricole Gorj, Alin Petrică, afirmă că oamenii ar fi putut beneficia de un ajutor de la stat dacă în termen de 24 de ore de la constatarea pagubei ar fi mers cu o cerere către primăria din localitate. O comisie ar fi venit în teren să vadă cum stau lucrurile, iar apoi, în caz de confirmare, documentul ajungea la Direcția Agricolă care, la rândul său, îl înainta la Ministerul Agriculturii. “Fie că vorbim de pomi rupți de zăpadă sau solarii ori alte spații protejate, în 24 de ore de la eveniment, persoanele afectate urmează a se adresa primăriei pe raza căreia își au fermele, după care o comisie se deplasează la fața locului. Se întocmește un proces verbal care, ulterior, ajunge la un departament specializat de la ISU Gorj și Prefectură, dar și la noi, pentru a-l trimite către Ministerul Agriculturii. Dacă se va decide la nivel de guvern să se acorde despăgubiri, se va lua o hotărâre, mai ales că nu suntem singurul județ care are parte de astfel de pagube. De la primării nu am primit însă nici un document deocamdată, ci doar telefoane de la diverși primari interesați de aceste proceduri”, a menționat Petrică.
Gelu Ionescu
