Pietre semiprețioase gravate, de epocă romană, descoperite în județul Gorj

256

În județul Gorj au fost descoperite, pentru prima dată, cinci geme (intalii), de epocă romană, din pietre semiprețioase (cornalină). Erau realizate prin gravare (spre deosebire de camee care era sculptată), ele reprezentând diferite zeități antice, încadrându-se în categoria artelor minore, a glipticii. Ele erau încastrate în inele sau medalioane, fiind executate cu un deosebit simț artistic, pe suport de mici dimensiuni. Primele două geme au fost descoperite în urma cercetărilor sistematice din băile romane ale castrului cu val de pământ de la Bumbești Jiu, punctul “Vârtop” în anul 1997 (având gravate figura zeiței Minerva Pacifer și pe cea a lui Pan sau Faun), ce au fost datate, după monedele și artefactele descoperite în această zonă, în prima jumătate a secolului al II-lea. Cea de-a treia a fost descoperită în luna august 2017, în vicusul militar roman de la Bumbești Jiu, punctul “Gară”, ca urmare a unei cercetări arheologice preventive determinate de investiția societății Hidroelectrica S.A., de amplasare a unor stâlpi electrici “Racordarea la sistemul energetic național a centralei hidroelectrice Bumbești – linie electrică aeriană de 110 Kv, dublu circuit centrala hidroelectrică Bumbești – borna 35 bis, linie electrică aeriană 110 Kv Târgu Jiu Nord – Parângu, circuitul 2”. Obiectivul principal al cercetării preventive l-a constituit salvarea vestigiilor arheologice din perimetrul afectat de lucrările de amplasare în zona siturilor arheologice Bumbești Jiu (Gară și Vârtop) a fundațiilor unor stâlpi electrici, în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenului afectat de acestea. S-au descoperit mai multe complexe arheologice de epocă romană, cele mai multe probleme punându-l complexul numărul trei, unde în două din cele trei casete deschise pentru amplasarea stâlpului cu numărul 20, au fost descoperite structuri constructive romane (un drum de incintă în zona estică a vicusului militar de la Bumbești Jiu-”Gară” având o lățime cuprinsă între 1,80 și 2,50 m și o lungime de 12 m – cât a fost decopertat). În prima și a doua casetă cercetată, drumul era realizat din piatră de râu așezată pe un strat de pietriș. Pe această structură constructivă am descoperit câteva fragmente de vase ceramice romane, de uz casnic, fragmente de cărămizi, țigle și olane, piroane din fier, precum și un fragment de ornament ceramic reprezentând un cap de șarpe, ornament ce se aplica pe vase și avea o conotație religioasă (cultul zeului Sabazios). Tot aici am descoperit și gema din carneol (cornalină), gravată cu simbolul Capricornului. Gema fusese încastrată într-un inel, ea fiind descoperită la adâncimea de -0,30 m față de nivelul de călcare, se păstrează integral și este realizată din cornalină, de culoare roșcată, translucidă, având următoarele dimensiuni: Lungime = 10, 2 mm, lățime = 7,1 mm și grosimea = 3,4 mm, având o greutate de 0,50 grame. Are o formă ovală, suprafața gravată fiind puțin convexă, iar reversul plat. Este bizotată în unghi ascuțit mediu, cu marginea tăiată și cu urme de gluten, cu care era lipită pe un inel metalic. Intalia are gravat un Capricorn, reprezentat culcat, orientat spre dreapta, cu capul întors spre stânga. Face parte din categoria genelor magico-religioase din Dacia, ce se aseamănă tematic cu cele specifice epocii romane ca iconografie, frecvența lor fiind dată de răspândirea credințelor soteriologice orientale, dar și de criza religioasă din pantheonul roman. Conform mitologiei grecești, Capricornul era de fapt Amathea, capra care l-a hrănit în secret pe Zeus, atunci când era copil și se afla în insula Creta. Mai târziu, în semn de recunoștință, Zeus a transformat animalul într-o constelație (Catasterismi). Capricornul este al zecelea semn astrologic al Zodiacului (22 decembrie – 19 ianuarie), fiind asociat cu constelația Capricorn. Simbolistica reprezentării caprei însemna ambiție, hotărâre, inteligență, curiozitate, dar și stabilitate și fertilitate (capacitatea de a prospera). În ceea ce privește calitatea artistică a gemei, aceasta este bine executată, reprezentată într-o manieră îngrijită de redare, fiind bine proporționată, iar mișcarea capului, ce privește înapoi, fiind firească și bine realizată. Are ca elemente anatomice –picioarele, botul, ochiul, copitele, coarnele etc. Picioarele au o atitudine cabrată, cu coarnele arcuite, orientate spre spate, iar sub bărbie este schițată o barbă. Modul de redare a pielii (textura), animalului este realizată din linii paralele ce converg dinspre corp spre gât și care încearcă să reprezinte părul. Piesa are și o valoare gnostică, pe lângă cea mistică-talismanică cu puteri terapeutice, magice și oculte, ea fiind totuși asociată obiectelor de podoabă, de obicei fiind fixate pe un inel sau medalion. Din punct de vedere cronologic, credem că piesa respectivă datează din a doua jumătate a secolului al II-lea sau începutul secolului III, fiind realizată,, probabil, într-un atelier din Romula sau Micia – cele mai apropiate ateliere față de Bumbești Jiu. Inelul cu gema respectivă a aparținut probabil unui militar din unitățile auxiliare ce au staționat în această perioadă în castrul cu zid de piatră de la Bumbești Jiu “Gară” – fie din Cohorta IV Ciprya quingenaria, fie din Cohorta I Antoniniana milliaria Brittonum.
Recent, în anul 2018, au fost descoperite două inele cu geme de epocă romană (unul de aur și altul de argint), care au montate intalii romane ce prezintă gravuri cu diferite scene: Cronos secerătorul și zeița Diana. Descoperirea acestora s-a realizat în urma cercetărilor arheologice preventive, desfășurate într-un cimitir medieval ce datează din perioada secolelor XV – XX (datări după artefactele și monedele descoperite aici, din perioada anilor 1561 – 1906), fiind situat în apropierea satului Aluniș (fost Scurtu), comuna Căpreni, județul Gorj, pe malul stâng al râului Amaradia (cercetările au fost efectuate de arheologi de la firma Archaeosave Banat din Timișoara – dr. Petre Colțeanu, dr. Dan Prisecaru, responsabil științific al șantierului fiind dr. Vasile Marinoiu de la Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu). Tot aici, s-au descoperit și ruinele bisericii cu hramul ”Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe” în jurul căreia s-a amenajat acest cimitir. Biserica a fost refăcută pe urmele uneia mai vechi. După însemnările de pe un Penticostar se consemna că: “..Leatu când s-au clădit biserica 1808, aprilie 1”. Sunt amintiți drept ctitori, marele medelnicer Barbu Socoteanu cu frații lui. După ”alinierea caselor la linie„ conform Regulamentului Organic, biserica a rămas izolată. Lipsa unui pod peste Amaradia și desele revărsări ale râului respectiv, au dus treptat la părăsirea ei. Dumitru Bălașa amintea că “…în 1914 iulie 9, preotul Dimitrie Andreescu făcea un raport către Protopopul județului Dolj, în care arăta că în noaptea de vineri spre sâmbătă (4 – 5 iulie) râul Amaradia s-a revărsat, a distrus podurile și inundat de jur împrejur biserica cea veche, unde a rupt gardul și a luat în valuri chiar și morții cimitirului. Cere încuviințare ca să demoleze vechea biserică, iar materialele să se întrebuințeze la construirea bisericii noi, cu același hram, deja începută”. La 18 august 1914 protoiereul I. Mălăiescu comunica parohiei Căpreni că”…. a aprobat demolarea bisericii vechi și mutarea morților în cimitirul nou ”.. Tot el”, descria o piatră de mormânt a jupâniței Despa și a fiicei sale, având scris pe ea, anul 1613.Cercetările arheologice preventive din acest cimitir au fost determinate de lucrarea de investiție ”Instalare conducte gaz – Panou Hurezani – TUCO Bulbuceni” de pe raza comunelor Hurezani – Căpreni- Stejari, pe o lungime de 11 km și o lățime de 18 m, având ca beneficiar firma OMV. În cele 428 de complexe și 786 de morminte s-au descoperit numeroase artefacte de epocă medievală și modernă. Pe lângă cele 44 de inele și peste 200 de monede, precum și alte artefacte descoperite aici, au fost scoase la iveală și câteva piese de o remarcabilă valoare artistică. Printre acestea am constatat și prezența unor inele care au încastrate geme romane gravate. Cel mai important, din punct de vedere al materialului și temei gravate este un inel medieval de aur (datat în secolul al XV-lea), comanditarul refolosind o gemă romană gravată (datată în secolele II –III), ce îl reprezintă pe Cronos (Saturn în mitologia romană), liderul titanilor și tatăl zeilor Olimpieni, în mitologia greacă. Gema a fost realizată dintr-o piatră semiprețioasă (cornalină), de formă ovală, descoperit în mormântul nr. 746, Caroul C, plan 4, la adâncimea de – 0,80 m, de la nivelul de decopertare. Inelul a aparținut unui bărbat (având în vedere dimensiunile), – diametrul verigă de 25,5 -24,3 mm, diametrul placii (șatonului de 15,2 – 13,9 mm, iar diametrul gemei de 12,1 – 11 mm. El are o greutate de 6,73 grame și titlul de 20 karate. Gema de epocă romană este din cornalină, de culoare roșie, translucidă, montată într-un inel de aur, mult mai târziu (probabil în secolele XV –XVI). Verigă circulară deformată, semiovală în secțiune, placa circulară ornamentată pe margine, de jur împrejur cu triunghiuri hașurate, cu vârful în jos și triunghiuri pline cu vârful în sus, incizate. Gema este gravată reprezentându-l pe Cronos (identificat de către Festugiére cu acest personaj), șezând și îndoit, spre stânga, ce ține în mâna dreaptă o seceră, iar în stânga spice de grâu. În față apare un arbore îndoit. Cronos are o mantie de blană, iar la gât îi flutură o eșarfă. Gravura este bine executată din punct de vedere artistic, cu detalii interesante privind veșmintele, expresivitatea și proporțiile anatomice ale personajului. Acest tip de geme, au analogii în diferite colecții europene și sunt frecvente mai ales în Syria, fiind piese cu destinație magică, folosite în magia medicală. Semnificația magică a scenei respective era “pentru vindecarea șaleleor”. Inelul de aur cu gemă, descoperit într-un mormânt din cimitirul satului Căpreni, din județul Gorj, atestat după alte inele de același fel descoperite la biserica din Caransebeș (sec. XV) sau după moneda descoperită de noi în acest cimitir medieval (din 1561), a aparținut probabil unui boier, care a achiziționat gema de la un “colecționar” și a comandat realizarea acestuia care putea fi folosit și ca sigiliu. Al doilea inel cu gemă a fost descoperit tot în cimitirul din Căpreni. Acesta este din argint, turnat, ce a refolosit o piatră semiprețioasă romană (cornalină), gravată, descoperit în complexul nr. 275 / mormântul nr. 281, la adâncimea de – 0, 40 m de la nivelul decopertării.
Verigă de formă circulară, semiovală în secțiune, se lățește ușor spre placă, unde are ca ornamente două linii paralele, orizontale. Placă ovală, înaltă cu piatră gravată încastrată, reprezentând pe zeița romană Diana, în picioare, cu coif pe cap și mantie, mergând spre stânga, ține în mâna dreaptă arcul, iar mâna stângă este întinsă spre o căprioară ce se află în fața zeiței. Are ca ornamente, pe marginea plăcii linii circulare paralele (în partea inferioară întrerupte de placă și întregi în cea superioară), iar între acestea, pe toată circumferința, linii verticale dese, paralele, toate incizate. Și acest inel a aparținut, probabil, unui boier din zonă, ce îl comandase încă de când trăia și pe care îl putea folosi atunci și ca sigiliu. Are dimensiunile – diametru verigă = 25 mm; diametru placă = 18,5 – 11,7 mm; diametru piatră = 9,7 – 7,7 mm; greutate = 6, 38 grame. Gema este realizată din cornalină roșiatică, translucidă de formă ovală, montată într-un inel de argint. Și aceasta poate fi catalogată printre gemele cu utilizări în practicile magice. Zeița vânătorii, Diana (Artemis la greci), era venerată mai ales la Efes și Delos (unde s-a născut împreună cu fratele său geamăn Apollo), ea fiind considerată protectoarea câmpurilor, a animalelor, a nașterilor și a vindecărilor miraculoase. Din însemnările de pe papirusurile magice egiptene se arată că gemele gravate cu imaginea zeiței în picioare, însoțită de o căprioară, erau folosite în magia medicală, anume pentru vindecarea rănilor. Materialul arheologic descoperit recent în cimitirul de la Căpreni (inele, monede, cercei, ceramică etc.), este în curs de curățare și evaluare științifică, astfel că la finalizare, vom avea probabil și alte surprize privind aceste artefacte. Ca document istoric, atât gemele, cât și cameele aduc o contribuție importantă la cercetarea mitologiei, iconografiei, obiceiurilor și credințelor epocii romane. Aceste noi descoperiri de geme romane din județul Gorj, aduc noi contribuții la realizarea și circulația acestor artefacte în provincia Dacia, alăturându-se celor descoperite la Romula, Porolissum, Potaisa, Micia, Napoca, Apulum, Tibiscum, Drobeta, Sucidava ori în așezările de pe litoralul Mării Negre (Tomis, Callatis) etc.
Dr. Vasile Marinoiu

1 COMENTARIU

  1. Felicitari domnule Marinoiu pentru articol.
    Permiteti-mi va rog, urmatoarea completare:

    THE PREHISTORIC MONUMENTS OF DACIA
    III. THE HEROIC PELASGIAN TUMULI
    [1]
    ……………………………………..
    Pag. 144
    5. Saturn as Zeus Dachie and Dokius Caeli filius.
    During Graeco-Roman antiquity, Saturn appears to have been also worshipped as Zeus Dachie , as supreme divinity of Dacia. The Pelasgians, as Herodotus tells us, had in the beginning no particular names for their divinities, but they simply called them Theous ,zei , gods (lib. II. c. 52)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here