În primele șase luni ale anului, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu au fost internați 167 de pacienți diagnosticați cu ciroză, iar dintre aceștia, 11 au decedat. Ciroza este forma finală a celor mai multe boli de ficat. Ea poate fi asimptomatică mulți ani, iar când apar simptomele, acestea sunt frecvent nespecifice – anorexie, oboseală, pierdere în greutate.
Dacă ciroza nu este tratată, ficatul va funcționa defectuos sau va intra în incapacitate de funcționare, denumită insuficiență hepatică, cunoscută drept ultimul stadiu al bolii hepatice.
Ciroza este provocată de boli cronice (pe termen lung) ale ficatului care lezează sau deteriorează țesutul hepatic. Pot trece mulți ani până când deteriorarea hepatică să determine ciroza.
„Cele mai frecvente cauze sunt: alcoolismul cronic – consumul abuziv de alcool poate provoca inflamația ficatului, care, în timp, poate duce la ciroză; hepatita virală cronică – aproximativ 1 din 4 persoane cu hepatită C cronică dezvoltă ciroză. La nivel mondial, hepatitele tip B și C constituie cele mai frecvente cauze ale cirozei; steatohepatita nonalcoolică (NASH) – acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, care nu este provocată de consumul de alcool, este numită boala ficatului gras nonalcoolic. Persoanele cu NASH au adeseori alte probleme de sănătate, precum diabet, obezitate, colesterol mărit, boală arterială coronariană, malnutriție proteică și obiceiuri alimentare nesănătoase și, nu în ultimul rând, bolile ductelor biliare care limitează sau opresc bila din curgerea către intestinul subțire. Astfel, bila rămâne blocată în ficat, provocând inflamația și poate determina ciroza. Două boli frecvente ale ductelor biliare sunt colangita sclerozantă primitivă și ciroza biliară primitivă”, susține dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie la Cabinetul de Planificare familială din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.
Simptome și tratament
Ciroza este adeseori asimptomatică până în momentul în care deteriorarea hepatică este extinsă. Statisticile arată că o treime dintre pacienți nu dezvoltă simptome. Când semnele și simptomele apar, acestea nu sunt specifice acestei afecțiuni.
Printre simptomele care pot să apară, enumerăm:lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături; diaree; oboseală și paloare; respirație cu dificultate; pierdere în greutate sau creștere bruscă în greutate; icter (îngălbenirea mucoaselor și a tegumentelor); depozite sau pete galbene în zona ochilor; vene în pânză de păianje; sângerare frecventă; învinețire facilă (apariția de echimoze, chiar în situația unor traumatisme mici, neimportante); înroșirea palmelor; ginecomastie (mărirea sânilor la bărbat); perioade menstruale anormale (determinate de dezechilibrul producției hormonale și al metabolismului); prurit (mâncărime rezultată din depunerea la nivel cutanat a producției biliare); scaune deschise la culoare sau urină de culoare mai închisă: portocalie sau maronie.
Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii și de cât de extinsă este deteriorarea hepatică. În cazul cirozei incipiente, este posibilă reducerea deteriorării hepatice prin tratarea cauzei de bază. Variantele pot fi: tratament pentru dependența de alcool și medicamente pentru controlul hepatitei.
Pentru tratamentul cirozei hepatice dezvoltate pe fondul hepatitei C există variante noi, revoluționare, de tratament antiviral (împotriva virusului hepatitic C), fără interferon, care au o rată de success mare în ceea ce privește eliminarea virusului, practic a cauzei care a determinat hepatita, iar ulterior ciroza.
Medicamentele pot încetini progresia anumitor tipuri de ciroză hepatică.
„Prognosticul este frecvent imprevizibil. Acesta depinde de factori precum etiologia (cauzele), severitatea, prezența complicațiilor, afecțiunile comorbide, factorii gazdă și eficacitatea tratamentului. Pacienții care continuă să consume alcool, chiar și în cantități reduse, au un prognostic foarte slab”, susține dr. Cornoiu Cristina.
I.I.
