Perimetrul carstic Cheile Olteţului – Peştera Polovragi

234

1Un interesant fenomen de natură carstică poate fi văzut şi de ce nu vizitat dacă în drumurile voastre prin Ţara Jiului de Sus dintr-un motiv sau altul veţi ajunge în extremitatea nord-estică a Gorjului mai precis la Polovragi.

Este vorba despre complexul carstic Cheile Olteţului-Peştera Polovragi ce prezintă un caz tipic pentru modelarea carstului de bară calcaroasă din ţara noastră. Acesta a fost modelat şi adâncit de apele Olteţului în carstul masivului Polovragi-Cernădia o bară calcaroasă ce stă de-a curmezişul în calea apei ce coboară din munte, peştera Polovragi fiind de fapt un fost meandru al acestui râu ce a suferit modificări odată cu acesta.

Eroziune

Cu foarte mult timp în urmă când cheile erau în formare apa a găsit un traseu mai uşor de parcurs: a descoperit o fisură în peretele de calcar pe care cu timpul datorită eroziunii a lărgit-o. Astfel a început procesul de formare a peşterii Polovragi care este aproape paralelă cu albia actuală a Olteţului. Ulterior într-o altă fază, prin acţiunea apei asupra calcarului albia Olteţului s-a adâncit iar peştera a rămas suspendată în peretele stâng al cheilor. Erodând în continuare, apa a găsit alt drum evitând cheile şi dispărând sub pământ la trecerea de la şisturile cristaline din nord la calcarele carstificabile pentru a apărea la suprafaţă aproape de ieşirea din chei.

În perioadele de secetă prelungită când debitul Olteţului este foarte mic, apa curge în totalitate pe drumul subteran cheile rămânând seci şi pustii dominate de o linişte nefirească.

Iarăşi profesorul Bogli

4După opinia profesorului Alfred Bogli care a efectuat cercetări în majoritatea zonelor carstice de pe glob inclusiv în ţara noastră asupra peşterilor dezvoltate pe bare calcaroase cum este cazul peşterii Polovragi un impact major în evoluţia acestora l-au avut răcirile puternice ale climei din trecutul pământului şi expansiunile gheţarilor, fenomene cunoscute astăzi sub numele de glaciaţiuni.

Aceste faze glaciare separate de fazele interglaciare când clima s-a mai încălzit iar gheţarii s-au retras au avut o 5influenţă decisivă asupra râurilor de suprafaţă şi din subteran, procesele de modelare şi erodare a cheilor fiind în strânsă legătură cu cel de formare a noi galerii în peşteri.

Variante

Revenind la complexul carstic Cheile Olteţului – Peştera Polovragi pentru cei ce doresc să îl cunoască se pot recomanda două trasee :

*Unul de suprafaţă pentru vizitarea cheilor (Drumul de Plai ce a fost reamenajat cu puţin timp în urmă) ce porneşte din poiana “După Piatră” şi care ne conduce în culme.

Pe traseu se pot vedea Oborul Jidovilor ce seamănă cu temelia unui bastion şi pe seama căruia circulă mai multe legende, în realitate fiind o formaţiune carstică mai neobişnuită, ruinele unei cetăţi dacice ce se presupune că ar fi din sec.4-3 î.e.n. şi Crucea lui Ursache scrisă cu litere chirilice şi ridicată în memoria unui vătaf de plai ce a trăit pe Plaiul Novacilor în jurul anului 1800.

6*Celălalt traseu este în sectorul clasic al Peşterii Polovragi sau Peştera lui Pahomie cum era cunoscută în trecut unde în prima porţiune întâlnim o galerie largă fără formaţiuni carstice şi cu podeaua acoperită de argilă şi guano în peşteră fiind localizată una dintre cele mai numeroase colonii de lilieci din ţară. Spre capătul galeriei se pot observa câteva scurgeri parietale precum şi vermiculaţii ”piele de leopard” mai departe galeria având porţiuni curate în alternanţă cu movile de bolovăniş şi material aluvionar. Pe pereţi se pot citi tot soiul de iscălituri şi semnături făcute de indivizi fără ”cei şapte ani de acasă”.

Vizita se termină în apropiere de Culoarul Stâlpului, mai încolo galeria coborând şi obligându-ne întâi să ne aplecăm şi apoi să ne târâm.

Vizitarea acestui sector al peşterii, (aceasta fiind mult mai lungă, galeriile sale însumând lungimea de 9163 m dispuse pe mai multe nivele) deşi nu prilejuieşte observarea unor pasaje subterane deosebite are totuşi un farmec al lui. Poate permite retrăirea vremurilor de demult când pe sub aceste bolte treceau torţele dacilor şi romanilor precum şi făcliile călugărilor ce au sălăşluit aici. Pe ambele trasee propuse la o privire mai atentă pot fi observate urme precum şi nivelele de eroziune martore tăcute ale proceselor de modelare a reliefului cu mii şi milioane de ani în urmă.

Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here