PERICOLUL ALB (I)

193

1Odată cu zăpada căzută în ţară şi implicit în zona montană a Gorjului (nu ne referim doar la Rânca ci şi la perimetrele folosite pentru schiul de tură, schiul extrem ori traseele montane de iarnă) un inamic

ascuns al celor ce doresc să-şi petreacă câteva ore sau zile în decorul hibernal începe să-şi arate colţii: pericolul de declanşare a avalanşelor.

Trebuie facută menţiunea că la ora actuală judeţul nostru are o zonă de schi cu amenajările necesare (Rânca), două trasee principale de creastă (Parâng şi Vâlcan) şi alte două secundare (Godeanul şi Cernei în partea de nord-vest), mai multe perimetre pentru turism, alpinism, escaladă, speologie precum şi câteva zone de interes local unde se practică sporturi de iarnă. Activităţile ce se desfăşoară în acele locuri (trasee de deplasare la şi de la locurile de alpinism/escaladă, gura peşterilor ori trasee de iarnă pe schiuri sau pedestre) intră şi ele sub incidenţa riscului de declanşare a unor avalanşe.
Acesta poate fi de multe ori fatal dacă nu se respectă normele de securitate montană pe timp de iarnă ori sfaturile şi indicaţiile ghizilor montani ori a echipajelor Salvamont prezente în zonele cu potenţial pericol .
2Evaluarea riscului de avalanşe
În opinia specialiştilor ce studiază mişcările zăpezii nu se poate spune cu exactitate că există zone propice producerii acestor fenomene naturale ci condiţii meteorologice şi perioade favorabile în care poate apărea pericolul acut de declanşare a avalanşelor chiar pe pante considerate până atunci sigure.
Aprecierea acestora se poate face după mai multe considerente:
-Încălzirea vremii după perioadele geroase are influenţă asupra tasării şi coeziunii straturilor de zăpadă făcându-le apoase şi alunecoase.
-Ninsorile abundente crează pericolul avalanşelor. Acest pericol scade când zăpada nou depusă s-a tasat şi s-a „sudat” de straturile vechi. Ninsorile abundente însoţite de vânt dau naştere pericolului deplasării plăcilor de zăpadă.
3Când nu se poate aprecia dacă o pantă înzăpezită poate cauza avalanşe aceasta va fi considerată suspectă şi ocolită cu grijă chiar dacă prin acest lucru se va cheltui timp sau energie în plus. Oricum în opinia practicanţilor cu experienţă in sporturile de iarnă prudenţa în aceste cazuri este cea mai bună protecţie pentru cei ce nu doresc să transforme un sejur în peisajul hivernal al muntelui într-o tragedie.
Ce spun montaniarzii
„Zăpada albă şi nevinovată nu este un lup în blană de oaie ci un tigru în blană de miel” nota într-o lucrare cunoscutul montaniard Rheinold Messner. De la bun început trebuie precizat, scria acelaşi autor că o tură alpină de iarnă se deosebeşte fundamental de o excursie făcută într-o zonă montană. Cei fără experienţă este recomandabil să se 4limiteze în parcurgerea unor trasee uşoare şi să evite pe cât posibil zonele cunoscute cu pericol de producere a avalanşelor. Nu este indicată parcurgerea unor trasee de iarnă cu un număr exagerat de participanţi deoarece timpul necesar depăşirii unor porţiuni riscante creşte proporţional cu numărul acestora. Nu este recomandată nici parcurgerea unui traseu de iarnă de către un singur montaniard chiar dacă are o mare experienţă în acest sens. Orice accident cât de mic în cazul de faţă poate avea consecinţe dintre cele mai grave, ca să nu mai vorbim de faptul că dacă e prins într-o avalanşă este aproape întotdeauna pierdut.
Pericolul de avalanşe nu apare decât rareori simultan pe versanţi diferiţi într-un masiv montan, de aceea trebuie să se ţină cont de previziunile meteo precum şi de indicaţiile salvamontiştilor care cunosc cel mai bine muntele. Producerea avalanşelor depinde de teren dar de o importanţă majoră sunt stratificarea straturilor de zăpadă precum şi condiţiile meteo.
Avalanşele în plăci
Condiţiile zăpezii depind de felul şi structura straturilor de zăpadă căzută într-o perioadă determinată de timp. Zăpada cade pe munte ca de altfel peste tot în straturi. După un timp acestea devin suprafeţe de alunecare pentru straturile nou depuse. Alunecarea straturilor de zăpadă sub formă de avalanşe se produce atunci când acestea nu mai au aderenţa necesară sau la trepidaţii produse din diverse motive.
Plăcile de zăpadă reprezintă cauza cea mai ascunsă şi mai periculoasă a declanşării avalanşelor deoarece sunt foarte greu de identificat chiar de către montaniarzii cu experienţă. Acest pericol poate persista timp îndelungat chiar dacă semnele caracteristice lipsesc la prima vedere. Avalanşele produse în plăci sunt declanşate în cea mai mare parte de schiori. Pericolul poate fi diminuat dacă se cercetează cu atenţie zona unde se doreşte a schia sau poate fi eliminat dacă se folosesc pentru schi pârtiile special amenajate în acest scop.(va urma)
Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here