Cu precizarea că nu sunt membrul niciunui partid politic, că toată viața mea a fost dedicată luptei anticriminale, că am fost și am rămas slujbașul legii, al respectului pentru om și pentru adevăr, nu pot să rămân pasiv la fanfaronada ce se derulează azi asupra pensiilor și mai ales cele militare.
Nu trebuie să ai cine știe ce carte să-ți dai seama că, de când cu democrația asta rău înțeleasă, în lupta pentru putere, decidenții politici recurg la cele mai mârșave metode, inclusiv la violență pentru eliminarea concurenței, vezi clamata democrație americană unde asasinatele la vârf se produc ciclic precum taifunurile de pe coasta vestică.
Nici noi, românii, nu facem excepție. Istoria modernă a României a fost marcată de numeroase asasinate politice planificate pentru îndepărtarea adversarilor politici sau în numele unor ideologii extremiste, dar nu acesta este subiectul asupra căruia doresc să comentez.
De la Iliescu încoace, toți de după el au pus în mișcare o mașinărie care nu ucide cu parul, ucide cu darul! În lupta pentru putere a fost creată o armă la fel de letală, pensia, care, se pare, este deosebit de eficientă în manevrarea electorală a marii mase de pensionari. Când viața ta depinde exclusiv de cuantumul pensiei, niște firimituri adăugate în timpul campaniilor electorale vin ca o danie cerească și, in corpore, votezi drept recunoștință binefăcătorilor. În toate scrutinurile electorale, de peste 30 de ani încoace, ponderea participării au fost pensionarii.
Nu-i rău deloc că iese lumea la vot. Este chiar bine că pensionarii, oameni cu experiența vieții, au ocazia să decidă cine trebuie să se afle la butoanele puterii. Răul este altul.
Să vedem acum de ce „arma pensii” ucide.
Metoda pentru a-i ține în priză pe pensionari constă în răsucirea minții prin modificări de acte normative care de care mai promițătoare, care de care mai ademenitoare, explicații zilnice cu metode de calcul, perioade și neperioade de grupă, o propagandă deșănțată prin media, cu prezența a înșiși miniștrilor muncii, că nu mai înțelege omul nimic. Ba, s-a ajuns la învrăjbirea pensionarilor, la discrepanțe mari și diferențieri de cuantum între pensionarii aflați în aceeași situație juridică, soldate cu traume psihice și suferințe care au provocat uneori moartea. Nu mai vorbesc de numărul contestațiilor și proceselor care au înăbușit instanțele judecătorești.
Apropo, a numărat cineva de câte ori ne-a țintuit ochii pe televizor, în patru ani de zile, Olguța Vasilescu să ne explice binefacerile noii legi a pensiilor (legea 127/2019) care avea să fie adoptată pe final de mandat, în perspectiva alegerilor ce urmau acum patru ani, și care avea să dureze de la culesul porumbului până la tăiatul cocenilor? Sau câte prezențe a avut pe ecran ministrul Budâi succesorul din legislatura prezentă să ne lămurească de ce trebuie schimbată Legea Olguța?
Adoptarea a zeci de legi organice, legi speciale, legi cu dedicație etc., având ca obiect de reglementare pensiile din diverse domenii, de parcă nu toți ne-am numi pensionari, spune totul.
Am învățat multă școală juridică, am studiat teoria dreptului, am umblat cu legea în mână aproape 60 de ani și tot nu pricep de ce trebuie ca în materia pensiilor să dai lege după lege, să dai zeci de legi speciale care diferențiază pensionarii după varii interese. Prezint pe scurt „imensa, mega”, că nu mai găsesc cuvinte, „supranaturala” muncă a celor cu atribuții în legiferarea pensiilor noastre.
În februarie 1990 Ion Iliescu emite Decretul-lege nr. 70/1990 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la pensii şi ocrotiri sociale. Se afla atunci în vigoare Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială și, deh, trebuia modificată. Legea era una bună. Excluzând militarii, tuturor pensionarilor li se aplicau aceleași criterii, aceleași norme juridice, așa că, modificată, adaptată noii societăți democratice, a fost menținută în vigoare încă 10 ani până când este adoptată Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea 19/2000 abrogă 28 de acte normative în materie, a se traduce 28 de gloanțe/pomeni electorale trase în mai puțin de 10 ani.
Stabilitate în sistem cu noua lege? Aș! Urmează nu mai puțin de 40 de modificări și adaptări până când, în 2008, textul legii este rescris și intră în vigoare în 2008. Ce sunt aceste 40 de modificări? Mici atenții pentru pensionari, a se citi gloanțe electorale, precum a da zilnic câte o bomboană la copii, ca să fie cuminți!
După numai doi ani, este adoptată Legea 263/2010 care unifică toate pensiile, cu speciale cu tot, excepție – pensiile speciale ale magistraților. Ca să facă ordine în sistem, și această lege abrogă alte 20 de acte normative, adică desființează pomenile anterioare. Cu precedentele 28, iată, se adună 48 de pomeni electorale în mai puțin de 20 de ani. Totuși, în opinia mea, aceasta legea 263/2010 a fost cea mai bună și cea mai dreaptă lege a pensiilor.
Stabilitate în sistem? Nuu! Păi nu s-au năpustit pe lege toți specialii, inclusiv militarii, până când unii au reușit să se desprindă din sistemul de reglementare a acesteia.
Dar nici pentru sistemul public legea, deși nemodificată, nu a operat în liniște, pentru că următoarea guvernare a demarat imediat operațiunea pentru adoptarea altei legi, respectiv Legea 127/2019, care, i-auzi ia, „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2021, cu excepția:a) art. 86 alin. (2) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019;b) art. 86 alin. (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020;c) art. 139, art. 145, art. 148 alin. (2), art. 157 alin. (2) și (5) și art. 183 alin. (1), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Tot de la intrarea în vigoare a acesteia, este abrogată Legea 263/2010, deși multe din prevederile ei rămân aplicabile.
Amețitor! Dacă pot descifra pensionarii ceva, mă las contrazis. Un principiu legislativ obligă la accesibilitate pe înțelesul tuturor, claritate și precizie.
Durata legii 127/2019? Nicio zi, pentru că nu a fost pusă în aplicare, așa că Olguțo, tată, mai bine mergeai la teatru, că doar teatru jucai în fiecare seară la televizor pe tot parcursul mandatului tău de ministru. Ai pierdut timpul degeaba!
Mi-a trebuit mult să pricep ce vrea succesorul Budăi când vorbea mereu de noua lege a pensiilor. Nu avea curajul să-i critice opera Olguței, dar aducea mereu vorba despre o nouă lege a pensiilor. De fapt, și ministrul Budăi a stat pironit pe ecran să ne convingă de binefacerile noii legi a pensiilor, adică alta, că se învechise noua lege 127/2019, până când l-au dat afară.
Și uite așa, avem de-acum arma electorală cu două țevi, Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, care abrogă, pe cine credeți?, abrogă Legea 263/2010, adică legea înlocuită de legea 127/2019, dar o abrogă și pe aceasta din urmă! Mai înțelege nea Gheorghe, dacă poți!
Mult trâmbițata lege care „să facă lumină” în sistemul de pensii publice, vine exact când trebuie, septembrie 2024, respectiv cu două luni înainte de lupta pentru ciolanul cel mare. Păi, să nu uite nenea și tanti că i-am mărit pensia! Ei sunt bătrâni și au memoria mai scurtă. Logic, nu?
Mituirea pensionarilor cu bani publici, asta este definiția acestei legii 360/2023.
Săgețile electorale lansate prin această nouă lege au țintuit bine la cei care n-au muncit niciodată, au pensie/indemnizație mai mare decât cei care au muncit o viață pe salariul minim!
Potrivit Ministerului Muncii 3,8 milioane pensii vor crește, în timp ce pentru 719.000 de persoane pensiile vor rămâne la fel pentru că erau mari. Alte cifre: Ministerul Muncii a mai anunțat că mai bine de 84 de mii de seniori vor primi aceeași pensie, iar aproape 720 mii de pensionari au pensiile mai mici după recalculare, dar vor primi la fel ca până acum. Pe care să le luăm de bune?
Să luăm cifra cea mai mare. 3,8 milioane de voturi pot conduce la victorie pe cei care au tras cu această ”armă”, dar spuneam că această pușcă electorală are două țevi, cu una împuști, cu cealaltă te împuști. Nu votează doar acei 3,8 milioane. Votează și cei aproape un milion dintre cei năpăstuiți, votează și pensionarii militari care sunt ținuți în poziția „culcat” pentru că și așa au pensii mari, cum afirma Ioan Rus, votează și toți cei pensionați în baza altor legi și care n-au fost momiți nici măcar cu câte un covrig, dar, în primul rând, votează și cei nepensionari, respectiv cei care muncesc, salariații din toate domeniile.
Bumerang! Păi dacă mărești pensiile, la unii da, la alții ba, la ce vrei să te aștepți? Dacă pui masa, și la unii umpli blidul, iar pe cei de lângă ei îi lași cu ochii umflați, nu se bat pe sarmale, mai rău ca la moaștele Sfintei Paraschiva, până răstoarnă cazanul?
Minerii, petroliștii, chimiștii și toți care au lucrat în ’98 în instituții, fabrici, companii, și agenți economici, ce se încadrează în condiţii speciale, sunt excluși de la acordarea punctelor de stabilitate, element nou ce se ia în calculul pensiilor, pentru că, pur și simplu, vechimea lor în muncă a fost mai mică. S-au pensionat la 50-55 de ani în baza legii pensiilor aflată în vigoare la data respectivă. Pensiile acestora au scăzut prin recalculare, pentru ei gaura covrigului este de acum mai mică! Clamata vârstă de pensionare la 65 de ani pentru toate categoriile de salariați este o utopie. Câți ani te ține sănătatea să lucrezi în subteran, să lucrezi în mediu toxic ori sub radiații?
Tot astfel, celor cărora, la recalculare, le-a scăzut cuantumul pensiei, eventualele indexări se vor aplica la acest cuantum și nu la cel aflat în plată. Discriminare evidentă!
Și, uite cum pensiile, arma electorală, le-a luat mințile însăși decidenților, nu doar pensionarilor!
Bumerang, evident! Zilnic, proteste în stradă, categorii numeroase defavorizate, decizii greșite, cozi interminabile la casele de pensii etc. S-a vâslit orbește, s-a trecut peste militari, s-a trecut peste profesiile grele – minerit, chimie și alte profesii periculoase, iar când ies oamenii în stradă să-și caute dreptatea, sunt făcuți nesimțiți.
Acum, câteva cuvinte despre pensiile militare. În militărie, se spune că nu-i suficient să ai arma-n mână, trebuie să știi să tragi cu arma și, mai ales, să știi când și unde să ochești. Ca să nu se dezmintă, politicienii, indiferent care au fost la putere au folosit din plin și pensiile militare ca armă electorală și au tras mereu în pensionari. Pe scurt, câteva întâmplări adevărate confirmă spusele mele.
Pensiile militare au fost reglementate prin Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat. Acest act normativ s-a menținut în vigoare până când, în anul 2001, a fost adoptată Legea pensiilor militare de stat nr 164/2001.
Credeți că această lege a fost evitată de arsenalul electoral? Nuu! Legea a fost pregătită de Convenția Democrată și urma să fie trecută prin parlament în septembrie 1999 înainte de alegerile parlamentare. De ce ei și nu noi? Le-a pus piedică opoziția care avea să câștige alegerile din toamna lui 1999.
Și așa, legea este adoptată imediat după alegeri cu intrare în vigoare la 01.04.2001. Mai prevedea legea (art 85), că în 45 de zile instituțiile în materie vor emite norme metodologice de aplicare.
Credeți? Se dă imediat „Ordonanța Năstase” și recalcularea pensiilor militare este reeșalonată în șase tranșe și prelungită în timp pe trei ani, încât să fie finalizată în preajma alegerilor următoare. Să cadă bine la alegeri. Bumerang! Alegerile următoare aveau să-l trimită pe decident în opoziție.
Legea a fost una bună. Baza de calcul la stabilirea pensiei era 62-64% salariul brut din ultima lună de activitate ori media salariului brut din ultimele șase luni, se acordau sporuri pentru activitatea în grupă, pentru anii de vechime peste stagiul minim prevăzut de lege, sporul de pensie suplimentară, condiția fiind ca pensia rezultată să nu depășească 100% din baza de calcul.
Legea 164/2001 a rezistat până în anul 2010, când este adoptată Legea privind sistemul unitar de pensii publice cu numărul 263/2010, numită Legea lui Boc, pensiile militare fiind integrate în acest sistem și recalculate potrivit contributivității echivalată cu vechimea în muncă și a veniturilor salariale brute care stabileau punctajul de pensie pentru fiecare. A fost cea mai dreaptă lege a pensiilor.
Cum la noi tot ce este bun trebuie schimbat, sub guvernul Ponta se dă lege după lege pentru diverse categorii speciale, se revine și la pensiile militare și este adoptată Legea 223/2015, privind pensiile militare de stat, cu intrare în vigoare la 01 ianuarie 2016.
Arma pensii este de-acum mitralieră. Consecvent liniei politice de asmuțire a civililor asupra „pensiilor nesimțite” ale militarilor, legiuitorul aflat putere introduce în baza de calcul sporuri de 105% care, pentru pensionari mai vechi, nu erau prevăzute ca element salarial, deși în activitate au ocupat aceleași funcții, astfel că, la recalculare, acestora li se scade pensia cu 30-40%, iar celor care urmau să se pensioneze, adică cei pe care se poate bizui puterea li se dublează pensia, putând depăși salariul.
În noiembrie 2015 Guvernul Ponta cade, iar noul prim-ministru, Dacian Cioloș, sperând că intră în grațiile pensionarilor civili, pune mâna pe arma pensiilor și mai lovește odată în pensionarii militari.
Până a nu intra în vigoare, Legea a fost modificată prin OUG 57/2015, cu intrare în vigoare la 11 dec 2015, pentru motivul, cităm din preambul: „..în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor …”. Vorbărie, spuză în ochii pensionarilor militari! Despre eliminarea inechităților nici-o vorbă.
Rezultatul? Aberații inimaginabile! Generalul Caba, comandant de corp de armată, primește pensie mai mică decât șoferul său, subofițer, ca să dau doar un exemplu. Un haos total din care nu se mai înțelege cine-i superior în ierarhia militară: comandantul ori subalternii, ofițerii ori subofițerii etc. S-a întors armata pe dos!
Cioloș a plecat după numai patru luni și s-a instalat dictatura lui Dragnea, care-și schimbă prim miniștri ca pe ciorapi după propriile lui interese, doi pe an!
Acum, să vezi! Arma pensii ia dimensiuni nucleare. Se dă Ordonanța Tudose (OUG 59/2017) care, prin termen ultimativ, 40 de zile, împinge în pensie pe toți care, funcție de vechimea minimă în sistem, se pot pensiona pe legislația în vigoare cu beneficiile acelor sporuri care conduc la o pensie mai mare decât salariul. După acel termen, pensia nu mai poate depăși ultimul salariu. Păi, cine-i prost să stea la muncă pe un salariul mai mic decât pensia? Să fi văzut veselie și chiote prin birouri, de parcă se câștigase finala mondialului la concursul de prins hoți.
Efectul aplicării acelei OUG a fost un dezastru. Au fost devalizate instituții ce privesc securitatea națională, ordinea publică, magistratura etc. Au plecat în pensie militari, polițiști, magistrați etc., aflați la vârste de 40-50 de ani, adică atunci când ești în cea mai deplină potență profesională.
Generozitate? Prostie? Nuu! Sabotaj pe față! Sau, având în vedere contextul în care se afla personajul D, mai degrabă interes mafiot. Mai ușor te descurci în fața unor învățăcei, decât a unor profesioniști când intri în conflict cu legea.
Și iată cum arma pensii este utilizată, nu doar pentru câștigarea puterii politice, ci și pentru menținerea la putere.
Ba, mai mult, pe ochi și pe sprâncene, „cei valoroși” sunt reangajați a doua zi pe același post ca personal civil. Și așa, chestorul Ciocoiu, 45 de ani, consilierului personal al lui Carmen Dan, ministru de interne, ieri (29 iunie 2017) primea doar salariu, a doua zi primește și salariu și pensie militară având aceleași atribuții de serviciu.
Da, dar să devalizezi instituțiile de siguranță națională, ordine publică și apărarea legii este o formă mascată de trădare națională.
Din toată această bătălie, militarii aflați anterior în pensie, au rămas în continuare discriminați. Nedreptatea i-a afectat psihic și fizic: Mulți au pierdut lupta pentru că, din cauza vârstei și sănătății precare n-au rezistat unor asemenea traume. Numai în primii patru ani, după adoptarea legii 223/2015, au decedat 6.743 pensionari MAI. Admițând media de 1700-1800 decese pe an, de atunci încă cinci ani și vom avea 170-180.000 de pensionari uciși cu arma electorală, pensia. O armată de oameni! Umilință mai mare nici că s-a mai auzit. Am fost martorul unor procesiuni la marea despărțire, când preoții, în cuvântul de apoi, afirmau că defunctul pleacă nemulțumit că a fost umilit, a fost pus în inferioritate față de statutul său militar.
Revenind în actualitate, văzând că la unii se pune masa, la alții nu, oamenii, fiind și ei pensionari militari, și-au exprimat nemulțumirea nu atât cu recalcularea pensiei, cât mai ales pentru nerespectarea legii privind actualizările prevăzute de lege.
Toate legile privind pensiile militare prevăd actualizarea pensiei, funcție de soldele de grad/funcție, cu cele ale personalului militar aflat în activitate. Ex: Legea 49/1995 „ art 1 – Pensiile militare de stat.. legii se actualizează în raport cu solda de grad a cadrelor militare în activitate..”; Legea 164/2001 „art. 48. (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează: a) ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate…”; Legea 223/2015 „art. 60. (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special,…”
Niciuna dintre aceste prevederi legale nu au fost abrogate și, tot astfel, nu au fost niciodată aplicate. De ce?, nu explică nimeni.
Ba da, ne explică mai marele peste militari, Eduard Bachide. I-auzi: „actualizarea privește cadrele militare, nu pensionarii..”. Păi, să nu te crucești!
Câte zile ai trăit matale pe câmpul de instrucție, ori în teatrele de operații militare, domnule sus-pus? De câte ori ai pus matale masca pe figură, să nu te asfixiezi la stingerea unui incendiu? Câți criminali, tâlhari și hoți ai prins matale sau, mai concret, ce știi matale despre Statutul cadrelor militare? Ce te îndreptățește să vorbești despre militari, vorbitorule neavenit?
Acum se discută de doi ani de nouă lege a pensiilor al cărei proiect nu l-a văzut nimeni, dar se vorbește din nou despre principiul contributivității. Proiecte peste proiecte, unele trecute chiar prin Senat, avizări și neavizări, povești de adormit copii! Dacă va ieși ceva, vom vedea, dar în mod sigur nu toți pentru că ne vom mai rări. Știm, și nu greșesc, că discuțiile se vor amplifica tot în preajma următoarelor alegeri, ca cele de anul, acestea sunt deja pe tabletă.
Ca toți pensionarii, și pensionarii militari și-au prezentat nemulțumirea, uzând de forme legale de protest, iar când au ieșit în stradă au fost catalogați ca fiind nesimțiți, cu trimitere la pensia noastră „nesimțită”. Cât de nesimțiți suntem noi și cât de mult glonțul scos pe țeavă, a se citi gura primului ministru, va lovi în noi sau va fi bumerang, încercăm să demonstrăm cu cărțile pe masă.
Pe nedrept, pensiile militare sunt asimilate pensiilor speciale. Bugetul pensiilor speciale, care privește aproximativ 9.500 de pensionari: magistraţi, grefieri şi personal auxiliar, funcţionari parlamentari, piloţi ai Aviaţiei Civile, diplomaţi şi foşti angajaţi ai Curţii de Conturi acoperă 85% din bugetul de pensii a celor cca 97.000 de pensionari MAI? Aplicând regula de trei simplă, obținem raportul: un pensionar special primește cât 58 de pensionari militari MAI.
Unde e nesimțirea, Domnule Prim Ministru?
Prin efectul de domino, lovind în părinți, lovești și în copii, Domnul MC i-a făcut nesimțiți pe cei de la SPP care-l duc și-l aduc, cu mașina, în fiecare zi, de acolo, de unde vrea, până acolo, unde are treabă, sau merge să se închine, să se distreze, să se pupe cu lumea, pe cei de la STS care îi asigură legăturile telefonice și securitatea convorbirilor, a corespondenței etc., pe cei de la SRI care-l asigură de stabilitate în țară, pe cei de la SIE care îi explică pe înțelesul său cum și ce se întâmplă prin lume…pe la ucraineni, pe la israelieni, pe la americani, pe pompierii, cei care astăzi, ca în fiecare zi, se luptă în cu incendiile din munți, de pe câmpii, când ard casele oamenilor etc., pe cei de la ISU care, în caz de cutremur, de inundații, explozii și alte catastrofe sunt primii în focul luptei să salveze vieți omenești, pe jandarmii ăia gata oricând să intervină pentru potolirea revoltelor sociale ori stau de paza în fața guvernului să nu năpustească nemulțumiții, pe polițiștii de la frontieră care împiedică să intre în tara teroriștii ăia răi, drogurile și mărfurile de contrabandă, pe polițiștii ăia ”nesimțiți” care nu dorm noaptea lângă familie ca să prindă tâlhari, criminali, hoți, că au umplut penitenciarele până la refuz, pe polițiștii de la penitenciare care-i păzesc pe interlopii și bandiții condamnați să nu scape iarăși în porumbi, pe polițiștii care, fie ploaie, arșiță sau ger, îi vezi în intersecții dând din mâini, ca ventilatorul, ca să asigure fluența în trafic că trece primul ministru și trebuie să ajungă la timp la guvern ca să se joace cu salariile și pensiile, pe polițiștii ăia care apăra averile îmbuibaților și liniștea săracilor, pe militarii ăia care veghează după avioanele sau dronele pe care le mai scapă rușii pe la noi, etc.
Câți din lumea civilă îndeplinesc asemenea misiuni cu mare risc pentru viața lor. În care din textele jurământului parlamentarilor, membrilor guvernului, magistraților, alte profesii etc. există prevederea: „Jur să nu-mi precupețesc sângele și viața pentru a apăra pământul strămoșesc, independența și suveranitatea patriei”?
Bumerang cu gloanțe multe, domnilor! Cei aflați în activitate, mâine vor fi și ei pensionari. Plângându-și necazul în familie, în cercul de prieteni, influențează mediul, imprimă o anume reacție de dezgust pentru viața militară care, în pensie, devin preșul pe care-și șterg politicienii cizmele. Influența în societate a militarilor, altădată respectați, a condus la neîncrederea în sistem. Nu mai merge nimeni la școlile militare, de poliție etc. Dovada, prezența la admiterea în școlile militare, de poliție etc., este atât de scăzută încât nu se mai completează locurile, de concurență nici nu mai vorbim. Unde mai sunt copiii aceia care doresc să urmeze cariera profesională a părinților?
Deși s-a renunțat la criterii de selecție, mediile din liceu, de la bac, la aptitudinile fizice, la o minimă verificare a mediului din care provine, părinți cu antecedente penale, unii infractori notorii, totuși locurile nu se completează. S-a ajuns la încadrări din sursă externă a unor tineri fără examenul de BAC. O să ajungem să menținem ordinea în stradă ori să capturăm interlopii cu pitici și nepalezi! Păi, la cât e de solid, asasinul din Brăila fuge cu 4-5 prichindei din ăștia în spinare.
Politica greșită în ce privește pensiile militare distruge sistemul de apărare. Distruge încrederea în profesia de militar, polițist etc.
Bumerangul nu-l va lovi doar pe cel care a scos porumbelul din gură, bumerang va fi și pentru Domnul general Ciucă, predecesorul prim ministru care, aflat la butoane pe tot timpul legiferărilor discreționare de care vorbeam, ca prim ministru peste jumătate din legislatură, n-a schițat un gest să rezolve aceste inechități, să pună în aplicare actualizările etc.
Invocăm patriotismul și eroismul militarilor români dealungul istoriei, dar nu ținem seamă de jertfa lor, sacrificiile și eforturile făcute. Se străduiesc politicienii să elimine pensia militară considerând-o a fi una specială, dar de când pensia militară este o pensie specială? Este pensie militară și atât. Pensia militară în România a fost instituită de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, nu de Ceaușescu, așa cum spune domnul Prim Ministru, pensii militare există în toate țările, iar pensionarii din țările NATO se bucură de privilegii care le asigură un trai liniștit pe măsura serviciului prestat. Și, o întrebare nesimțită: noi suntem membrii NATO sau nu?
Iată de ce politica folosirii pensiei ca armă electorală este mai degrabă politica orbului, ba voci numeroase o numesc politica apocalipsei!
General Ion Staicu,
Doctor în drept
