,,Pe Vârful cu Dor de Țară”, Ediția a II-a – de Constantin E. Ungureanu

1227

În ultimele zile ale anului ce tocmai a trecut, prin grija și bunăvoința autorului, am intrat în posesia ultimei apariții editoriale a domniei sale. Este vorba despre volumul ,,Pe Vârful cu Dor de Țară” ediția a II-a revizuită și adăugită, scris cu migală și acribie de distinsul profesor de Limba și literatură română, D-l Constantin E. Ungureanu. Volumul la care ne referim este o ediție revizuită și adăugită a volumului inițial care a apărut în anul 2018, la Editura Măiastra” din Târgu-Jiu, volum despre care am mai scris la timpul respectiv ( v. Gorjeanul din 27 nov. 2018) și din care voi relua câteva idei în scrierea de față. Autorul dedică această carte ,,Centenarului Marii Uniri, a României întregite” fiind ,,un omagiu, de gând și de suflet adus celor care au contribuit la înfăptuirea mărețului și istoricului act de la 1 Decembrie 1918”. În volumul său, autorul înmănunchează mai multe eseuri și studii, ale domniei sale, elaborate și publicate în decursul timpului. Modul în care autorul a gândit succesiunea articolelor, studiilor și eseurilor scrise în timp, face ca volumul să apară ca o unitate de abordare, ceea ce demonstrează deosebitele calități scriitoricești și pedagogice ale domniei sale. Această ediție a volumului ,,Pe Vârful cu Dor de Țară” este una cu multe noutăți față de prima ediție, fiind incluse suplimentar, față de ediția anterioară, peste 25 de noi studii și eseuri. Lucrarea este structurată pe cinci capitole la care vom face succinte referiri în cele ce urmează. Primul capitol intitulat ,,Uniți în cuget și simțiri. 2018 – un an cât un veac” este dedicat ideii de unitate națională, evenimentelor circumscrise acestei idei și personalităților care au cultivat și au luptat pentru acest ideal. Pe lângă abordările din prima ediție a volumului cu referire la ,,Tricolor” ca simbol al unității naționale, ,,Imnul Unirii”, ,,Biserica și ideea de unitate a românilor de pretutindeni,”, ,,Cronicarii și Școala Ardeleană”, Gheorghe Șincai, scriitorii pașoptiști și Unirea din 1859, studii aprofundate despre Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Octavian Goga și enumerarea ar mai putea continua, în actuala ediție sunt incluse mai multe studii și eseuri noi.
Dintre evenimentele sau personalitățile la care se referă studiile noi ale autorului, incluse în această ediție revizuită și adăugită, amintim doar câteva: Gheorghe Lazăr, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Lucian Blaga (cu mai multe studii), Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu – la 75 de ani de veșnică odihnă, și Nicolae Grigorescu.
Cel de-al doilea capitol este dedicat marelui ,,Constantin Brâncuși – părintele sculpturii moderne” care include nouă eseuri și studii extrem de interesante circumscrise acestei tematici, precum: ,,Brâncuși vorbind despre sine însuși”; ,,Constantin Brâncuși vorbind despre artă și despre viață”; ,,Constantin Brâncuși vorbind despre sculpturile sale”; ,,De la Rugăciune de Mihai Eminescu la Rugăciunea lui Constantin Brâncuși”; ,,Scriitori români și străini despre Constantin Brâncuși”; Victoria Dragu-Dimitriu în convorbiri cu Sorana Georgescu-Gorjan, La Răspântia cu Dud și la Răspântia cu Oțetari”; Victoria Dragu-Dimitriu în vizită prin Bucureștii doamnei Sanda Tătărăscu Negroponte; ,,O carte despre Titanul de la Hobița: Brâncuși – Marea Operă”; ,,Departe de țară au murit cu dorul de patrie în suflet”.Un loc important în cadrul volumului îl ocupă următorul capitol intitulat ,,Varietas delectat”, care include mai multe articole scrise de autor despre cărțile și personalitatea unor autori locali și regionali, dar și unor personalități românești ale literaturii și artelor.
Astfel, alături de articolele publicate în prima ediție a cărții despre cărțile lui Marin Arcuș, Dumitru Cauc, Dumitru Dănău, Dumitru Gherghina, medicul Cornel Munteanu, Cornel Cârstoiu, precum și unor recunoscute personalități românești precum Nicolae Titulescu, Nicolae Grigorescu, în această ediție autorul adaugă un număr de 18 noi studii și eseuri.
Dintre noutățile aduse în această ediție amintim doar pe cele referitoare la Petru Rădulea, Nicolae Filimon, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Marin I. Arcuș, Constantin C. Arcuș, Dumitru Gherghina, Carol Davila, Gheorghe Marinescu, Daria Haidău, ș.a. Interesante ni s-au părut și abordările autorului referitoare la revista ,,Portal-Măiastra”, revista ,,Albina” și reviste didactice despre învățătorimea gorjeană precum și studiul ,,Olteni despre tipologia olteanului”. În capitolul IV ,,Lumini din veșnicia întunericului. Dascăli care au fost”, autorul aduce un prețios omagiu pentru trei cadre didactice ale învățământului românesc, care au părăsit această lume, respectiv Iuliana Ungureanu, Mihail Andrei și Iulian Ghiță. În capitolul V, intitulat ,,Limba română este patria noastră”, autorul ne oferă un set de studii de specialitate despre limba română. Dintre studiile pe care le putem citi în cadrul acestui capitol amintim: ,,Miracolul suprem: cuvântul cu diviziunea lui: limba”; ,,Argoul, un limbaj convențional, un aspect al limbii vorbite”; ,,Mihai Eminescu despre limba românească”; ,,Ion Creangă, mânuitor inconfundabil al limbii române”; ,,Ion Luca Caragiale și cultivarea limbii”; Victor Eftimiu – Odă limbii române”; ,,Cum este corect ?” și enumerarea ar putea continua. Lucrarea apare sub egida Editurii ,,Măiastra” Târgu Jiu și beneficiază de o prezentare profundă și extrem de valoroasă din partea distinsului Prof. dr. Zenovie Cârlugea, care subliniază: ,,Cartea având un conținut atât de bogat și variat – căreia i-ar trebui o bibliografie pe măsură – mărturisind atașamentul renumitului profesor gorjean față de valorile tradițiilor culturale românești și marile idealuri naționale, Pe Vârful cu Dor de Țară este, în realitate, un Omagiu de gând și suflet adus, în acest an jubiliar al centenarului Marii Uniri, României de azi, amintindu-ne că, în freamătul Tricolorului prin vremuri, ne-au rămas vii, curate și nezdruncinate atât conștiința națională, cât și idealurile românității noastre”. Subscriem pe deplin ideilor sugestive punctate de D-l Prof. dr. Zenovie Cârlugea. Autorul, D-l Prof. Constantin E. Ungureanu are marele merit de a fi elaborat un volum extrem de documentat, scris din inimă și pentru inimi patriotice receptoare, prezente și viitoare, pentru care merită toată aprecierea și considerația noastră. Apreciem volumul atât pentru dimensiunea și întinderea lui pe parcursul a 685 pagini, cât și pentru substanța sa intelectuală, care face cinste autorului. În cele ce urmează dorim să reluăm, câteva repere biografice ale autorului, dintr-o scriere a noastră anterioară. D-l prof. Constantin E. Ungureanu s-a născut la data de 27 martie 1938, în localitatea Țicleni, județul Gorj, și este fiul Elisabetei și a lui Eugen Ungureanu. Urmează Școala Primară și Gimnazială din Țicleni după care, în anul 1956 devine absolvent al Școlii Pedagogice Mixte din Craiova. Urmează, apoi, cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română din cadrul Universității București. După absolvirea facultății se dedică cu trup și suflet apostolatului de a fi dascăl. Timp de peste patru decenii predă Limba si literatura română în învățământul preuniversitar. Este director al Școlii Generale nr. 1 din Țicleni, conduce cercul pedagogic al profesorilor de limba și literatura română arondați Centrului Bâlteni, precum și catedra de științe umaniste de la Liceul Țicleni, județul Gorj, peste treizeci de ani. Iubitor al muncii și dedicat menirii sale, este un neobositor cercetător și scriitor. Astfel scrie și publică numeroase articole, eseuri, recenzii, cronici literare și reportaje cotidiene în diferite reviste locale și naționale pe teme diverse: culturale, istorico-literare, lingvistice, psihopedagogice. Printre publicațiile care îl găzduiesc pe Prof. Constantin E. Ungureanu amintim: Gazeta Gorjului, Gorjeanul, Adevărul, Tribuna școlii, Tribuna învățământului, Școala românească, Portal-Măiastra, Interfluvii, Caietele Columna, Literaria, Constelații diamantine, Didactica Nova, Ateneu, și enumerarea mai poate continua. De asemenea, elaborează și publică, în calitate de unic autor sau coautor, mai multe volume: ,,Monografia Grupului Școlar Industrial de Petrol Țicleni”, Editura Ager, Târgu Jiu, 2006; ,,Limba română. Valori stilistice și modalități de predare-învățare”, Editura Akademos, București, 2008; ,,Corespondența lui Vasile Alecsandri”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2009; ,,Limba română. Valori stilistice la nivel lexical, fonetic și gramatical”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2010; ,,Interferențe”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013; ,,Itinerare spirituale”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015; ,,Antroponime și patronime în localitatea Țicleni, județul Gorj”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2017, ,,Pe Vârful cu Dor de Țară”, ediția I-a, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2018, iar acum ediția a doua revizuită și adăugită a celei din urmă lucrări menționate. Pentru contribuțiile aduse sistemului educațional Prof. Constantin E. Ungureanu primește mai multe distincții din partea Ministerului Educației, iar comunitatea pe care a servit-o cu devotament și credință îi conferă titlul de Cetățean de Onoare al orașului Țicleni. O viață dedicată școlii, limbii și literaturii române, comunității și familiei. Din partea Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ,,Al. D. Șerban” adresăm toate aprecierile noastre și îi urăm D-lui Prof. Constantin E. Ungureanu, sănătate și succes deplin în următoarele sale proiecte scriitoricești și nu numai.
dr. Victor Troacă, Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here