În aceste zile, prin bunăvoința distinsului prof. univ. dr. ing. Onisifor Olaru, am intrat în posesia magistralei lucrări monografice a domniei sale intitulată ”Pe urmele trecutului. File din istoria satelor comunei Drăguțești”. Volumul a apărut la editura ”Scrisul Românesc” din Craiova în anul 2023 și este rodul unei munci colosale de cercetare și documentare pe care autorul le-a întreprins pe parcursul mai multor ani.
Lucrarea este impresionantă și ”grea” chiar de la prima ei vedere. Personal mărturisesc că rar am avut prilejul să țin în brațe o astfel de carte, ceea ce mi-a împins curiozitatea să o deschid și să văd câte pagini are. Și constat cu uimire că volumul pe care cu greu îl țineam în brațe are 1527 de pagini, iar structura și conținutul acesteia sunt indicate într-un ”Cuprins” ce se întinde pe 18 pagini.
Lucrarea prof. univ. dr. ing. Onisifor Olaru este în fapt una cu caracter monografic în care autorul prezintă istoricul satelor comunei sale natale, actuala comună Drăguțești din județul Gorj, în denumirea și componența sa evolutivă de-a lungul anilor.
Volumul la care ne referim este structurat pe nouă capitole. În primul capitol intitulat ”Comuna Drăguțești, scurtă prezentare”, cititorul este pus în temă cu informații referitoare la componența, așezarea, căile de comunicație, starea economică și evoluția demografică a actualei comune Drăguțești înființată prin Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, în baza căreia noua comună a luat ființă prin comasarea fostelor comune Iași-Gorj și Cârbești, iar odată cu înființarea comunei, au avut loc și desființarea satelor Zlășteni și Văleni prin comasare și includerea lor în satele Drăguțești și respectiv Cârbești.
În capitolul următor autorul trece la prezentarea comunelor și satelor existente de-a lungul timpului pe teritoriul actualei comune Drăguțești. Astfel, sunt prezentate satele Iași – Gorj (fostă comună), Zlășteni, Urechești (fostă comună), Drăguțești, Cârbești (fostă comună), Tâlvești și Dâmbova. cu informații, în principal, referitoare la atestarea documentară, pozițiile geografice, starea socială a locuitorilor, rețeaua hidrografică, fântânile de altădată, proprietarii de pământuri și locuitori ai satelor respective, case din lemn de altădată și proprietarii acestora, locuitori înstăriți de altădată, case monumente istorice, așezăminte culturale, precum și alte elemente esențiale caracteristice fiecărui sat în parte.
În capitolul 3 este prezentată ”Starea satelor comunei Drăguțești la data înființării acesteia – 1968”, în care autorul face ample referiri documentare la fenomenul de strămutare a locuitorilor din zona minieră adiacentă pentru a crea spațiu necesar exploatărilor de lignit din Bazinul Rovinari și crearea în cadrul comunei Drăguțești a unor mici comunități rurale ”cu asigurarea unor condiții de locuit rezonabile, acces la DN 66 Târgu Jiu – Craiova, acces la rețeaua de electricitate, apă curentă, etc.” În acest fel ”au luat ființă, în perioada 1970 – 1976, zonele de locuințe cunoscute sub numele de Satul Nou Drăguțești și Satul Nou Iași.”
Capitolul 4 se intitulează ”Administrația comunelor existente de-a lungul timpului pe teritoriul actual al comunei Drăguțești”, și începe cu prezentarea cadrului legislativ cu privire la organizarea administrativă a României din perioada antebelică și interbelică (1864-1945) precum și cea din perioada 1945-1981, după care autorul, prin ample referiri și documente prezintă istoricul administrației locale de după anul 1900 până la momentul documentării acestuia, pentru fostele comune care au existat pe teritoriul actualei comune Drăguțești. Un loc aparte ocupă referirile la primarii comunelor și personalul din cadrul primăriilor respective.
Capitolul următor se intitulează ”Parohiile existente de-a lungul timpului în satele de pe teritoriul actualei comune Drăguțești” și se întinde pe aproape 300 de pagini. În acest capitol, autorul lucrării, prof. univ. dr. ing. Onisifor Olari, se ocupă în detaliu de viața religioasă a comunității cu prezentarea istoricului bisericilor parohiale existente în satele comunei, prezentarea preoților și a cântăreților care au slujit la aceste biserici, referiri la icoanele și picturile bisericești, la lucrări de renovare și restaurare, ș.a.
Urmează tot un capitol consistent în care sunt prezentate școlile, ce au funcționat de-a lungul anilor, în satele actualei comune Drăguțești, cu istoricul lor, cadrele didactice și directorii acestora. Tot în acest capitol întâlnim o serie de amintiri captivante ale unor foști elevi ai școlilor respective, iar ca surpriză și amintirile autorului din perioada în care era elev la Școala din Iași, județul Gorj (1956-1950).
Reținem din cele prezentate de autor că, datorită scăderii numărului de elevi care le frecventau, unele școli s-au închis în ultimii ani, fiind vorba de școlile din satele Iași – Gorj, Cârbești și Tâlvești, ceea ce indică manifestarea unui tendințe îngrijorătoare pentru viitor, legată de numărul și structura populației din cadrul comunei.
Următorul capitol se intitulează ”Băncile populare din fostele comune de pe teritoriul actualei comune Drăguțești”, în care autorul, după referirile la importanța acestor instituții de credit pentru comunitatea locală, prezintă cititorului Banca populară ”Gheorghe Neamțu” care a funcționat în fosta comună Iași, județul Gorj, și Banca populară ”Viitorul Cârbeștilor” care a funcționat în fosta comună Cârbești.
În capitolul 8 autorul tratează aspecte importante privind ”Colectivizarea agriculturii în satele comunei Drăguțești”, ca urmare a reformei agrare din martie 1945, cu referiri la dramele acestui proces, prezentarea unor aspecte importante din activitatea, de-a lungul anilor, a celor două foste unități agricole care au fost create în comună, respectiv Gospodăria Agricolă Colectivă ”8 Martie” Iași – Gorj, devenită ulterior Cooperativa Agricolă de Producție Drăguțești și respectiv Cooperativa Agricolă de Producție Cârbești. Ulterior, cele două unități agricole se comasează și se formează fosta Cooperativă Agricolă de Producție Drăguțești. Autorul ne aduce informații importante despre președinții și personalul de conducere al acestei forme asociative din agricultură, precum și alte aspecte ale activității cooperativei până la desființarea acesteia.
Ultimul capitol al acestei vaste lucrări este destinat asistenței medicale în comunele Iași-Gorj și Drăguțești, după anul 1945, cu referiri la personalul medical care și-au desfășurat activitatea în cadrul dispensarelor medicale din cele două comune și prezentarea medicilor care au lucrat aici.
De remarcat faptul că parcurgerea volumului la care ne-am referit și înțelegerea mai ușoară a multiplelor aspecte tratate și prezentate prof. univ. dr. ing. Onisifor Olaru, sunt mult mai facile pentru cititor, determinat de faptul că autorul a reușit să acceseze și să includă în acest volum, un număr impresionant de imagini fotografice și facsimiluri după documente importante, care au stat la baza demersului scriitoricesc al domniei sale.
Personal, mărturisesc faptul că am rămas impresionat de dimensiunea și modul de abordare în de scriere a acestei interesante și voluminoase lucrări de către prof. univ. dr. ing. Onisifor Olaru, în anii de după pensionarea domniei sale și chiar mi-am pus întrebarea cum de a reușit o astfel de performanță. Dar repede mi-am dat și răspunsul: în scrierea sa monografică, un cercetător din domeniul tehnic, nu putea să fie decât unul axat pe problematica abordată care a luat în analiza sa toate ipotezele de lucru, a cercetat, s-a documentat, a mers pe teren, a căutat izvoarele istorice, a întreprins demersurile necesare de corelare a informațiilor precum și alte operațiuni specifice cercetării, ceea ce, apreciez că a făcut distinsul autor și drept rezultat este acest volum care numără 1527 de pagini,
În cele ce urmează, apreciem oportun a reține și câteva informații biografice despre autor.
Olaru V. Onisifor s-a născut la 2 aprilie 1949, în comuna Iași, județul Gorj.
Urmează cursurile primare și gimnaziale la școlile din satele Iași și Drăguțești, județul Gorj, după care pe cele ale Liceului ”Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, al cărui absolvent a devenit în vara anului 1967.
Tânărul Onisifor Olaru susține examen și este admis la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universității din Craiova, ale cărei cursuri le urmează cu rezultate deosebite. În vara anului 1972, Onisifor Olaru finalizează studiile universitare în specializarea ”automatică”, iar din toamna aceluiași an, tânărul inginer automatist, își începe activitatea profesională la Institutul de Cercetare și Proiectare „Electroputere” din Craiova, unde lucrează în următorii cinci ani.
Pe baza rezultatelor sale din anii studenției, a activității sale de cercetare apreciată de mediul universitar precum și a înclinațiilor sale spre învățământ, cu începere din 15 februarie 1977, inginerul cercetător, își începe activitatea didactică ca asistent universitar la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universității din Craiova.
În perioada 1977-1992, universitarul Onisifor Olaru desfășoară activități didactice în cadrul Facultății de Electrotehnică din Craiova, susține examenele necesare și ocupă poziția de șef de lucrări, desfășurând activități didactice și la secțiile de subingineri din Târgu Jiu, care aparțineau de Universitatea din Craiova.
În anul 1991 se înființează la Târgu Jiu două secții de ingineri, zi și seral, în total 100 de studenți, ce aparțineau de Universitatea din Craiova, iar coordonator al activității acestor secții a fost desemnat prin protocol, șef de lucrări Onisifor Olaru.
Odată cu înființarea Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, în anul 1992, domnul Onisifor Olaru a devenit, prin transfer, cadru didactic al noii unități de învățământ superior.
Cu o deosebită experiență didactică și cunoscând foarte bine mecanismele de organizare și management universitar, șeful de lucrări Onisifor Olaru se implică cu toată priceperea sa în buna funcționare și dezvoltare a noii instituții de învățământ superior din Gorj.
În anul 1997, după parcurgerea studiilor și susținerea tezei de doctorat intitulată ”Contribuții privind analiza și sinteza sistemelor de reglare cu motor pas cu pas, cu aplicații în minerit”, elaborată sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Emil Popa, la Facultatea de Mașini și Instalații Electromecanice din cadrul Universitatea din Petroșani, universitarul Onisifor Olaru obține titlul de doctor în științe tehnice.
Universitarul dr. Onisifor Olaru, susține concursurile necesare și obține titlurile de conferențiar, iar apoi pe cea de profesor universitar în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, unde a fost titularul cursurilor de Teoria Sistemelor Liniare, Ingineria Reglării Automate și Circuite Electronice Liniare.
În cadrul Facultății de Inginerie unde își desfășura activitatea, fundamentează necesitatea înființării catedrei de Automatică și Informatică Industrială, propunere care a fost aprobată (1998), fiind numit încă de la înființare șeful acestei catedre universitare. Va ocupa această funcție în perioadele 1998-2000 și 2007-2009, contribuind la dezvoltarea specializării Automatică și Informatică Industrială și acreditarea acesteia.
Profesionalismul, implicarea și dedicația de care a dat dovadă, au condus la alegerea sau numirea prof. univ. dr. Onisifor Olaru în câteva funcții de răspundere universitară. Astfel prof. univ. dr. Onisifor Olaru a îndeplinit următoarele responsabilități: decan al Facultății de Inginerie de la Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în perioada 2000-2006; prorector al Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în perioada 2006-2007; membru în Comisia de evaluări permanente a ARACIS, pe domeniul Științelor Inginerești, în perioada 2006-2008.
De subliniat faptul că de-a lungul anilor, prof. univ. dr. Onisifor Olaru a scris și publicat 26 de cărți la edituri acreditate CNCSIS, în calitate de autor sau coautor.
Prof. univ. dr. Onisifor Olaru a desfășurat activitate didactică în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu până la pensionare (2 aprilie 2014), după care a continuat munca de cercetare, materializată în două lucrări monografice deosebite. Este vorba de ”Învățământul superior gorjean-file de istorie” (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2017, 1037 pag.) și volumul la care ne-am referit mai sus, respectiv ”Pe urmele trecutului. File din istoria satelor comunei Drăguțești” (Editura Scrisul Românesc, 2023, 1527 pag.).
Menționăm faptul că prof. univ. dr. Onisifor Olaru a participat la multe din evenimentele organizate de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu, în numele căreia, folosim prilejul de a-i adresa felicitări pentru acest remarcabil volum la care ne-am referit și să-i urmăm succes deplin în materializarea viitoarelor proiecte de cercetare și scriitoricești ale domniei sale.
ec. Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu
