Am urcat, şi în acest an 2014, la Văianu-Ciuperceni şi m-am simţit minunat. S-a întâmplat sâmbătă, 1 februarie, de Sfântul Trifon, cu prilejul unei noi ediţii a manifestării de tradiţie „Focuri peste zăpezi”. Pe Dealul Zorzila, s-a celebrat un fel de reînviere a spiritului arhaic, geto-dacic, zalmoxian. Calea zorilor, aflată sub covorul de nea, pe cât încă ningea, dar cu fulgi rari, pufoşi, a prins viaţă. O lumină imaterială îngemănată cu cea a flăcărilor aprinse ici-colo juca pe jăratec, transferându-şi căldura în inimile celor prezenţi la gestul de întâmpinare a anului fecund.
Dealul se transformase într-un cumul transdimensional: religie şi magie, ritual de sfinţire a apei şi viziune de rodire, incantaţie de purificare şi rezonanţă cu preajma: oameni răsăriţi în peisajul hibernal, meditativi asupra vieţii şi morţii, cultură şi artă, elevi talentaţi şi scriitori consacraţi, nume referenţiale în Gorj şi aiurea, autori de cărţi şi directori de reviste, căruia să-i spunei simplu: şezătoare populară.
A filmat şi a înregistrat „Focurile peste zăpezi” Gabriela Rusu-Păsărin, de la Radio Craiova, posesoarea unui doctorat în domeniul folcloristicii şi etnografiei, fostă colegă cu mine la filologia Universităţii din Craiova. Au observat şi analizat evenimentele câteva personalităţi de indiscutabilă notorietate creatoare: criticul Ion Trancău, poetul George Drăghescu, prozatorul Florian Văideianu, subsemnatul, I.P.B., şi alţii; printre care Alin Văcaru, prefect, Ciprian Florescu, vicepreşedinte la C.J. Gorj, Virgil Drăguşin, subprefect.
Inima întregului ceremonial a constituit-o frăţia de sânge dintre Doru V. Fometescu şi Mircea Fometescu, a căror iniţiativă a ajuns, iată, la cea de-a 23-a ediţie. Au fost secondaţi firesc de primarul Dumitru Tăloi şi de directoarea Şcolii generale Ciuperceni, Florentina Stoenoiu. Florian Văideianu evocă, în însemnările sale, dedicate Sărbătorii, sensibilitatea şi puritatea omului implicat în derularea tuturor secvenţelor, dar şi imperativele continuităţii / perpetuării unor asemenea eidosuri fundamentale unei comunităţi şi comunicării cu viitorul. Doru V. Fometescu a punctat esenţial pledând pentru stări sufleteşti unduitoare peste vremuri dominate de tirania materiei, pentru un amestec miraculos de gânduri limpezite în cuvinte credincioase şi fapte vizibile. Coordonatele de bază par să fie harul divinei înţelepciuni, renaşterea prin mărturisire, misiunea îndeplinită sub zodia înfloririi repetate întru nemurire prin etică şi estetică transmodernitare.
Acelaşi D.V.F. (preşedinte Fundaţiei Culturale „Dăruie Vieţii Farmec”) a lansat încă un număr din revista lui „Prosens” (nr. 24, anul XVIII, 1 februarie 2014) care apare când pârguie idei şi stări sufleteşti, fiind un periodic de echilibru între cultură şi spiritualitate, între datină şi văz-duh, între văzut şi nevăzut, asupra căreia voi reveni în rubrica mea „Revista revistelor culturale”. În fine, subsemnatul, I.P.Brădiceni, am prezentat celor de faţă, pe deal şi în incinta şcolii, la o sesiune de conferinţe pentru profesori şi elevi revista „Miracol de Brădiceni” (nr. 12, an VIII, 2014). Doru V. Fometescu a procedat identic cu „Focuri peste zăpezi” (2009) şi „Dezmărginiri – Ieşirea din Paradis” (2013) – două excelente culegeri de poezie verticală „ce înfioară cugetul piramidei, dar se aşază prietenoasă lângă pâinea aspră, pământeană – bravura istorică” (D.V.F.)
O delegaţie a Colegiului Naţional Tehnologic Mătăsari a dăruit nr. 68-69/2013, din „Murmurul Jilţului”, o cuprinzătoare publicaţie (anul XVII) de 32 de pagini în care semnează Ion Elena un reportaj clasic: „Pe Transalpina, să prinzi cu mâna norii!” şi Dumitru Dădălău editorialul „Muzeul Jilţului, la 15 ani”, însă în primul rând extraordinarul poet Alensis De Nobilis („Simfoniile lumii”).
Ion Popescu Brădiceni
