-Rep. Domnule Director General, iată-ne, aşadar, în «Săptămâna Luminată», după Sărbătoarea Sfintelor Paşti, ceva mai încrezători în lupta cu pandemia, de aceea, permiteţi-mi să vă spun: «Hristos a Înviat»!
-B.V.I. «Adevărat a Înviat», domnule profesor! Mă bucur că avem prilejul să purtăm un dialog după atâtea zile de izolare şi de restricţii impuse de starea de urgenţă!
-Rep. Poate că vom avea posibilitatea să disecăm în viitor o serie de aspecte ale acestei situaţii, într-o discuţie sinceră şi deschisă, pentru că merită analizată!
-B.V.I. Aştept provocarea, fără nici o teamă de…contaminare!
-Rep. La ultimul interviu, cu aproape o lună şi jumătate în urmă, am încheiat cu o referire la cei doi «îngeraşi» pe care îi aveaţi în birou, băieţii Domnului Dragoş!
-B.V.I. Andrei şi Ştefan sunt viitorii şefi ai Centrului de Calcul şi sper că vor fi directori peste 20 de ani!
-Rep. Domnule ministru, cât de mult vă întăresc sufleteşte aceşti «îngeraşi»?
-B.V.I. Când ai alături asemenea «îngeraşi», cum le spuneţi dumneavoastră, ai sentimentul că eşti un om împlinit, pentru că asta e menirea omului, să trăiască pentru familia lui!
,,Trebuie să fim optimişti, să credem că va fi bine, că vom găsi soluţiile cele mai bune la multe probleme”!
-Rep. Cum le sădiţi în suflet încrederea în ziua de mâine?
-B.V.I. Domnule profesor, omenirea nu se termină atât de uşor! Sunt unii care gândesc pesimist, sceptici, dar, noi trebuie să fim optimişti şi să credem că va fi bine, că vom găsi soluţiile cele mai bune la multe probleme!
-Rep. Cu ajutorul Lui Dumnezeu, că fără ajutorul Domnului…
-B.V.I. Noi aşa suntem învăţaţi, în calitate de creştini, dar, la nivel de omenire, nu se ştie!
-Rep. Cât de mult iubiţi primăvara 2020, cu schimbări de temperatură de la o zi la alta şi cu această secetă?
-B.V.I. Poţi avea sentimentul că aştepţi primăvara cu nerăbdare, dacă ai avut o iarnă mai grea, dar, vedeţi că a fost o iarnă mai blândă, timpul parcă s-a schimbat, toamna se duce spre iarnă, iarna spre primăvară!
-Rep. După ce am vorbit puţin despre vreme, să revenim şi la politică, pentru că e o temă care nu poate fi trecută cu vederea!
-B.V.I. Despre politică, nu prea aş vrea să mai vorbesc!
-Rep. Vă displace subiectul?
-B.V.I. Nu aş putea spune că-mi displace, dar, simt din ce în ce mai mult că nu mai am resursele necesare pentru a mă ocupa şi de acest lucru! Mă refer la resurse de timp, de voinţă şi încerc să mă repoziţionez, pentru că asta simt!
-Rep. La filosoful grec, Aristotel, sensul politicii este acela de a fi în slujba cetăţii! Iar, dumneavoastră sunteţi un om care se află în slujba cetăţii!
-B.V.I. Da, dar, în slujba cetăţii poţi fi, nu neapărat făcând politică, pentru că sunt şi alte activităţi necesare! Până la urmă, politică face toată lumea! Că face politica unei afaceri, politică educaţională sau culturală, agricolă sau medicală, demografică sau de altă natură! Tot ceea ce facem, poate fi socotită politică!
,,Sunt mulţi care sunt interesaţi de ceea ce câştigă, dacă vin în politică”!
-Rep. Deci, politica înseamnă a întreprinde o acţiune şi a te implica, până la urmă!
-B.V.I. Pot să afirm că nu am fost niciodată un om strict politic, un om «pur» politic, deci, care să fac numai politică! Mă socotesc, mai degrabă, un om al «executivului», un om al responsabilizării pe proiecte, implicat în lucruri care se văd prin rezultate!
-Rep. Ce îi determină pe unii oameni să fie «pur» politici, aşa cum v-aţi exprimat anterior?
-B.V.I. Poate că aşa le este felul! Nu aş putea spune, ce-i determină, pentru că sunt multe motive care mai de care…Cei care fac numai politică, aşa cum am văzut la unele persoane în ultimii ani, cred că nu pot face şi altceva, nu-i aşa? Lipsa de abilităţi în alte domenii te împinge în direcţia aceasta, având înclinaţie! Dar, nu ştiu dacă toţi sunt «înclinaţi», dacă toţi sunt chemaţi! Uitându-mă cu atenţie, constat că mulţi care se îndreaptă spre politică au interese multiple!
-Rep. De-atâta «înclinaţie», unii devin chiar «aplecaţi» sau «preaplecaţi» în scaunele pe care le ocupă!
-B.V.I. Se poate spune şi astfel, pentru că sunt situaţii când unii se îndreaptă spre politică, doar ca să «vâneze» anumite posturi, anumite funcţii! Se ştie prea bine că sunt şi cei care vin în politică şi spun: «Vin, domnule, dar, ce-mi dai?», pentru că în politică, eu cred că mai întâi să dăruieşti ceva şi apoi să te gândeşti la un rezultat avantajos! Ştiu mulţi care sunt interesaţi de ceea ce câştigă, dacă vin în politică!
-Rep. Totuşi, cum vi se pare o asemenea atitudine?
-B.V.I. Pe undeva, poate că e corectă atitudinea, pentru că oamenii trebuie să trăiască şi ei! Eu nu am sentimentul că trăiesc din politică! Eu am sentimentul că trăiesc din munca pe care o fac zi de zi, cu pasiune şi cu multă responsabilitate!
-Rep. Din ceea ce îmi spuneţi, înţeleg că aveţi destule motive de a nu vă mai implica în politică, în viitor?
-B.V.I. Am sentimentul că, deocamdată, nu e nevoie de mine!
-Rep. Consideraţi că aceasta este o atitudine a unor persoane mai puţin apropiate sau consideraţi că e doar o situaţie de moment?
-B.V.I. Poate că oamenii din organizaţie au treburile lor!
,,Cred că pentru fiecare contează modul în care se regăseşte în percepţia colectivă a oamenilor”!
-Rep. Cât de important este ca omul obişnuit să aibă unele idei despre ceea ce se va întâmpla în viitor cu omenirea, cu societatea?
-B.V.I. Omul poate doar să intuiască, pentru că numai Dumnezeu ştie cum va fi ziua de mâine! Dar, e bine să-ţi faci unele proiecte de viitor, să programezi lucrurile, pentru a duce la bun sfârşit obiectivele pe care ţi le-ai propus! Aici, mi se pare foarte important să ai şi inspiraţie, să anticipezi! Dar, cred că inspiraţia vine din cunoaştere! Poate să fie inspiraţie, numai acolo unde este deja trudă şi experienţă! Pentru că acumulând o experienţă de viaţă, de ani de zile, fiind conectat într-o activitate, intri în conexiuni cu ceea ce doreşte societatea de la tine, ca să înţelegi încotro merg lucrurile, încotro merg vremurile, ca să anticipezi care sunt priorităţile! Dacă ai capacitatea să mergi mai departe, trebuie să ai inspiraţia ca să vezi ceea ce va urma! Au fost atâtea provocări ale omenirii, dar, dacă s-au făcut pregătiri dinainte, s-a trecut mai uşor peste dificultăţi! Când nu se fac pregătirile necesare, apar consecinţele de rigoare! De exemplu, să spunem că în viitor vor fi cutremure!
-Rep. Consideraţi că vom avea şi astfel de fenomene naturale distructive?
-B.V.I. Da, sigur! Deoarece cutremure vin, dar, nu se ştie, când vin!
-Rep. Numai Dumnezeu le ştie!
-B.V.I. Da, numai Dumnezeu le ştie, dar, de venit, ele vin! Nu trebuie să laşi casa neamenajată şi neconsolidată în faţa unui astfel de fenomen! Dacă nu iei măsuri dinainte, evenimentul te găseşte nepregătit pentru a face faţă! Depinde şi de atitudinea populaţiei, a indivizilor, pentru că la un moment dat acţionează şi instinctul de conservare, de supravieţuire! E păcat să mizezi numai pe instinct, pentru că omul are partea de logică, de gândire care anticipează!
-Rep. Aş putea spune că v-am aflat mai rezervat şi mai predispus la o meditaţie profundă, ca o dimensiune aparte a persoanei şi a personalităţii dumneavoastră!
-B.V.I. Se pot discuta multe lucruri, doar printr-un dialog deschis!
-Rep. Fără să ne dăm seama, iată că am purtat o discuţie axată mai puţin pe «politichie», chiar dacă unii spun că fără ea nu se poate!
-B.V.I. În fond, am discutat despre activitatea umană…
-Rep. O activitate în care vă doresc să fiţi mereu prezent şi implicat vizibil!
-B.V.I. Sunt prezent pentru cei care vor să mă vadă, să mă consulte şi să stea de vorbă cu mine, pentru că am suficientă experienţă pentru a o împărtăşi multor oameni! În privinţa activităţii politice, prefer să-i las pe alţii să-şi facă «jocurile» lor! Cât priveşte reuşita faptelor, cred că pentru fiecare contează modul în care se regăseşte în percepţia colectivă a oamenilor!
-Rep. O percepţie care a fost marcată şi de zile de izolare şi de distanţare socială impuse de pandemie! Cu ce aţi dori să încheiem interviul acesta?
-B.V.I. Cu faptul că nu mi-aş permite nicidecum, ca să mă duc la o adunare a PSD şi să vină unul care să-mi spună că iar a scris «Gorjeanul» despre mine! Pentru că, mulţi au impresia că Ziarul «Gorjeanul» scrie la comanda mea, ceea ce nu e adevărat! Să vă mai spun şi faptul că eu, Bebe-Viorel Ionică, nu am nici o legătură cu Ziarul «Gorjeanul», nici nu mai sunt acţionar la «Gorjeanul», dar, totuşi, dacă se întâmplă ceva în legătură cu «Gorjeanul», oamenii mă caută pe mine, pentru că leagă numele meu de ziar! De ce? Pentru că eu am salvat «Gorjeanul» în 2007, iar, dacă nu interveneam atunci, nu ştiu dacă mai aveam acum Ziarul «Gorjeanul»!
(VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
