Omagiu Titanului de la Hobița la 145 de ani de la nașterea sa

536

Vineri, 19 februarie 2021, începând cu ora 16:00, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu a avut loc lansarea poemului cinematografic „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”. Regia, scenariul și comentariul Sergiu Cioiu, muzică și versuri Alexandru Mandy, imagine și montaj Alexandru M. Andrieș. Activitatea omagială s-a desfășurat în cadrul manifestărilor dedicate sărbătorii naționale „Ziua Brâncuși”, cu prilejul aniversării a 145 de ani de la nașterea sculptorului. Înainte de rularea filmului a avut loc un frumos recital muzical susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern.

Proiectul a fost inițiat Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local Târgu-Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”. Evenimentul a fost transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și on-line, pe Facebook și Youtube.
După o scurtă prezentare făcută de către domnul Ovidiu Popescu – consilier județean, talentata actriță Maia Morgenstern a adus un frumos omagiu lui Brâncuși, dar și prietenei și elevei sale, Milița Petrașcu, una din marile artiste ale României, ce i s-a dăruit cu tot sufletul artistului demiurg.
„Fără determinarea, aproape violentă, a Miliței, Brâncuși nu ar fi construit niciodată complexul de la Târgu-Jiu” – povestește Maia Morgenstern, fără a aminti nimic din rolul inițiatic și foarte important al Arethiei Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor din România, care s-a implicat în multe activități de valorificare a artei și tradițiilor populare gorjene. „Artistul Brâncuși a rămas inegalabil, cel mai mare sculptor al lumii moderne. Femeile din viața lui, însă, nu l-au scos din castelul de gheață al condiției sager-totale de artist. Artist ce putea transforma un șurub de teasc în «Coloana fără sfârșit – Coloana Infinitului» – încheie povestirea, minunata actriță.
A urmat un frumos și plăcut recital muzical, închinat marelui „Titan de la Hobița” realizat de Sergiu Cioiu și actrița Maia Morgenstern. Marea majoritate a pieselor interpretate se regăsesc și în filmul ce avea să ruleze în premieră la Târgu-Jiu. Tripticul Brâncuși, respectiv „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit”, ca și „Cântecul vântului”, „Venise vremea”, „Cred”, etc sunt titluri de cântece scrise și compuse de Alexandru Mandy, un mare creator, textier și muzician deopotrivă, și interpretate cu măiestrie de Sergiu Cioiu, lângă renumitele opere brâncușiene ce alcătuiesc celebra „Cale a Eroilor” din Târgu Jiu, fiind transpuse în poemul cinematografic „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor” de Alexandru M. Andrieș (imagine și montaj). Cine-ar fi putut să cânte atât de frumos și emoționant, opera marelui Constantin Brâncuși, decât un mare artist, Sergiu Cioiu. Redau versurile de la melodia „Poarta sărutului”:
Soarele apune și povestea spune
Că de mult se știe fulger și mânie
S-a pornit furtuna și a smuls cununa
Unui munte mare de-ajungea la soare
Și-a rostogolit-o până a oprit-o
Lângă un pridvor, unde veghetor
Sta un vrăjitor, ochi de visător
Mâini de cioplitor
La așa minune el a vrut se spune
Ca stanca, făclie omului să-i fie
Prag de bucurie, piatra o privea
Gândul îi zbura când o mângâia
Și când îi cânta…
Poarta sărutului, poarta începutului
Te voi dăltui în piatră
Să fii trecere și vatră,
Vatră caldă împătimită
Poartă largă și-nplinită… Ooofff
Fără lacăt, fără cheie
Numai umbră și scânteie
Scrisa-n teiul nemuririi
Sub pecețile iubirii…Ooofff…sub pecețile iubirii..
R:
Două inimi gemene, gemene să semene
Două inimi gemene într-un cerc de cremene…într-un cerc de cremene
Aaaaa..Aaaa…Aaaaa…
Poarta sărutului, poarta începutului
Te voi dărui fecioară
Celor ce ajung pe seară
Intentați de vreo ispită
Pe sub bolta-ți liniștită…Oofff
Cine pragul ți l-o trece
Să își soarbă vinul rece
Ca să-i stâmpere din sete
De pe gura unei fete…Oofff…de pe gura unei fete
R:
Și două inimi gemene, gemene să semene
Cu foc să se-ngemene într-un cerc de cremene
Aaaaaa….Aaaaaa….
Poarta sărutului, poarta începutului
Când m-oi poticni în cale
Vreau să mă petreacă-n vale
Pe sub umbra bolții tale
Fără cântece de jale… Heii
Cinci perechi cu pasul moale
Ce-au strâns stele-n basmale
Și-au pus florile în poale
Și lăutari sub mantale….Ooofff… și lăutari sub mantale
R:
Și două inimi gemene, gemene să semene
Haine să se-ngemene într-un cerc de cremene….într-un cerc de cremene
Lailailalala…Lailailalala…Aaaaaa

Cum a ajuns 19 februarie „Ziua Constantin Brâncuși”
Ziua de 19 februarie a fost declarată zi de sărbătoare națională – „Ziua Brâncuși” – potrivit Legii nr. 305/2015. Un prim pas în instituirea acestei zile l-a făcut scriitorul Laurian Stănchescu, președinte al Fundației Ideea Contemporană, care, la 2 februarie 2015, a solicitat printr-o scrisoare publică adresată președintelui Klaus Iohannis, Puterii și Opoziției, și transmisă la AGERPRES, să declare „Ziua Națională Constantin Brâncuși”, pe data de 19 februarie, argumentând astfel: „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie «Ziua Națională Constantin Brâncuşi»”.
În opinia sa, ziua de naștere a sculptorului Constantin Brâncuşi – 19 februarie 1876 – „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică”. Atunci s-a născut cel care avea să fie „Patriarhul și Părintele Sculpturii Moderne”, „Titanul din Hobița”, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii și ne-a înrudit cu Dumnezeu. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (…) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși”. La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o «Zi a Culturii Naționale» în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”. Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată „Ziua Brâncuşi” ca sărbătoare națională a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și/sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Considerând că misiunea artei este să creeze bucurie și că sculpturile sale nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, Constantin Brâncuşi mărturisea: „Eu am vrut să înalț totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar și pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată”.
La finalul spectacolului, doamna Dr. Mădălina Fărcaș a făcut o „Invitație” de a merge toți la Hobița, unde, în curtea „Casei Memoriale Constantin Brâncuși” se va aprinde un cerc de făclii, ca lumânările pe un tort, pentru a marca sărbătorirea celor 145 de ani de la nașterea marelui sculptor, numit „Patriarhul și Părintele Sculpturii Moderne” de către scriitorul gorjean, Laurian Stănchescu. Și s-au ținut de cuvânt!!!
În foaierul teatrului, scriitorul și publicistul Miron Manega, născut la 27 iunie 1956, în Craiova, membru UZPR, a expus un stand de carte cu volumul de povestiri „Femeile din viața lui Brâncuși – iubiri transfigurate în opere de artă”, realizat în anul 2018, la Editura „Burebista” din București. Am fost și eu unul dintre cei care au intrat în posesia acestei frumoase colecții de povestiri.
„La umbra marilor copaci nu crește nimic” – spunea Brâncuși când refuza să lucreze în atelierul lui Auguste Rodin.
„Devenit el însuși un mare copac, te întrebi dacă la umbra lui a putut crește ceva, ori dacă florile apărute lângă rădăcinile sale, au putut viețui în simbioză cu copacul sau au fost doar hrană pentru coronamentul spectaculos pe care l-a oferit întregii lumi. Scrisă cu adevărată măiestrie, cartea lui Miron Manega adună, după o lungă și serioasă documentare, cele mai importante povești de dragoste din viața artistului, întâlniri memorabile care au fost transfigurate în opere de artă nemuritoare.” – scrie Daniel Roxin în „Cuvânt-înainte”. Iar în introducerea cărții, autorul concluzionează „Cartea își propune, în limitele restrictive ale dimensiunii editoriale, o reinterpretare a personalității marelui artist (dar și a operei sale) prin «lentila» vieții amoroase care nu a fost deloc neglijabilă sau colaterală. Femeile din viața lui Brâncuși au fost parte organică și structurală din viața, opera și destinul său”.
Lt. col. (r.) Gheorghe BUŞE, UZPR Gorj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here