Pietonii ce din diverse motive sunt nevoiţi să treacă pe lângă un bloc aflat în chiar „buricul” Târgul Jiului (în apropierea statuii lui Tudor Vladimirescu din parcul cu acelaşi nume) ar trebui să se uite cu atenţie în sus pentru a nu se afla „în raza de acţiune” a ornamentelor ce cu ani în urmă împodobeau faţada imobilului respectiv dar la ora actuală „pândesc” periculos din zona ultimului nivel al imobilului.
Fenomenul a fost prezent şi în alte cartiere ale urbei dar au fost luate măsuri de scoatere a cărămizilor ornamentale din zonele ce prezentau pericol de cădere şi înlocuirea cu alte materiale dar fără pericol de a „plana” în capul trecătorilor.
Lăsând gluma la o parte, jumătăţile de cărămizi ce formau la ora construcţiei o serie de elemente de ornament specifice acelor tipuri de blocuri lăsate fără întreţinere ori executarea lucrărilor de consolidare ani de zile constituie astăzi (după cum se poate vedea şi în fotografii) veritabile proiectile ce la o intensificare de vânt ori aversă pot cauza răni deloc neglijabile celor ce au ghinionul de a fi pe trotuarul de la baza blocului în momentul nepotrivit (unde nu întâmplător este şi o trecere de pietoni care la anumite ore este plină de şcolari).
Dacă nu mă înşel prea mult, în cadrul unui imobil de acest fel, subsolul, casa scării şi acoperişul sunt spaţii comune, cheltuielile pentru întreţinerea şi păstrarea în afara pericolului de a produce accidente ori (doamne fereşte) decese fiind suportate de către toţi proprietarii (ori deţinătorii de spaţii comerciale) indiferent la ce etaj locuiesc în cadrul respectivului imobil.
Spun asta pentru că şi la ora actuală la mai bine de două decenii de când aceste unităţi locative au fost cumpărate de populaţie (respectivii devenind din chiriaşi la stat proprietari legali) există (nu puţini) proprietari care mai aşteaptă ca să vină alţii (de regulă primăria) să le golească şi să le repare subsolurile şi evident să pună la punct acoperişurile. Şi toate astea repet la mai bine de două decenii de când aceştia şi-au cumpărat apartamentele şi odată cu ele şi posibilitatea de a fi traşi la răspundere dacă prin conduita lor pun în pericol viaţa ori integritatea celor ce se deplasează în proximitatea acestor imobile (căi publice în speţă trotuare).
Părerea mea este că la nivel de conducere a asociaţiei de proprietari aferentă respectivului imobil ar trebui să se pună serios problema şi să se ia iniţiativa de a se demonta respectivele ornamente cu risc de accidentare a trecătorilor şi înlocuirea acestora cu elemente echivalente moderne care să împiedice infiltrarea apei dar în acelaşi timp să nu creeze probleme trecătorilor. Probleme care se vor „sparge” (cum se spune pe româneşte) în capul asociaţiei ce nu a fost în stare să prevină belelele respective.
Mugurel Petrescu
