Obiceiuri și tradiții ale rromilor de Paște

725

Data de 8 Aprilie este declarată Ziua Internațională a Rromilor, așadar am ales să scriu acest articol, deoarece este benefic pentru cultura generală a fiecărui locuitor din România să cunoască anumite informații despre această minoritate (una dintre cele 19 minorități declarate de pe teritoriul țării). Totodată, al doilea argument al articolului meu este reprezentat de faptul că în acest an școlar predau la Școala Gimnazială ,,Voievod Litovoi” opționalul intitulat ,,Istoria și tradițiile rromilor” și am dorința ca toți elevii mei să știe câteva lucruri generale, îndeosebi despre modul în care această minoritate sărbătorește Paștele.
Paștele este, pentru toate neamurile de rromi, singura sărbătoare din an pe care o celebrează viii și morții laolaltă. În noaptea de Paște, la întoarcerea de la biserică, rromii merg la cimitir pentru a aduce lumină morților.
Aceasta pentru că este noaptea Învierii morților și a deschiderii cerurilor, noaptea în care îți poți vedea viitorul, este ușor să comunici cu spiritele morților și se practică numeroase ritualuri de magie.
De la biserică se întorc acasă, unde sunt treziți copiii din somn, care, după primul cânt al cocoșilor sunt scoși cu picioarele goale pe iarbă. Li se dă Paște, vin și pește pentru a fi iuți tot anul. Tatăl rrom își lovește pe rând ușor copiii în cap cu o pungă cu bani, scopul fiind ca aceștia să aibă noroc de bani în viață. Se întorc apoi la cimitir pe la 10-11 dimineața, cu mâncare împărtășită, care se dă de pomană.
Bucuria Învierii morților este mare și din respect pentru morți, cimitirul este împodobit ca într-o zi de mare sărbătoare. Se curăță mormintele și se pun flori și lumânări la crucile morților.
În zilele de Paște, toți rromii beau și mănâncă mâncăruri alese, curate și se distrează. Mielul de Paște este gătit în orice casă de rrom, cât de săraci ar fi! Nu se concepe la rromi Paște fără Miel! În general mielul este pregătit de Sfintele Paște fie în cuptor, fie pe-un proțap de lemn ce străpunge corpul mielului de la anus și până la gură. Acest proțap se rotește deasupra focului (jarului). În general, în interiorul mielului se pun și inima și ficatul și intestinele foarte, foarte bine spălate.
Femeile rrome când îl prepară, rostesc descântece, trebuind să fie ,,curate ”, adică să nu se fi atins de bărbat.
Rromii dau explicații speciale pentru fiecare fel de mâncare ritualică:
– Carnea de miel: pentru a fi mai ușori ca mielul;
– Pește ce se mănâncă în prima zi de Sfintele Paște pentru a se mișca iute și agil ca peștele.
În prima zi de Paște, în general, nu se face mămăligă, pentru a nu deveni moi ca mămăliga și pentru păstrarea fertilității femeii și a fecundității bărbatului.
De asemenea, la unele neamuri de rromi- rromi ursari- nu au voie să atingă sarea și asta pentru a nu transpira.
La rromii rudari din Comuna Albeni există și o altă sărbătoare: Gurbanul, datină care reunește semnificația Paștelui creștin cu aceea a sărbătorii musulmane.
La masa de Gurban, participă în exclusivitate cei curați- cei care au ținut post. Mielul pregătit pe un proțap de lemn și perpelit pe lângă jar, este mâncat de rudari pe malul râului Gilort.
Rudarii din Albeni păstrează cu sfințenie obiceiul.
În imagine, echipajul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Albeni, la Concursul Național Diversitatea, de la Deva, 2019 (elevii se numesc: Scăfaru Titu Sebastian, Coancă Mihai, Vasile Popescu Sorana-Theodora, Crețu Cerasela și Ochian Laura Bianca). În fundal, se pot observa câteva dintre cele 19 panouri realizate manual de către aceștia, fiecare panou simbolizând câte o minoritate din România.
Prof. Voicu Teodor, Școala Gimnazială Nr. 1 Albeni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here