O umbră de tristeţe

150

Sculptura lui Brâncuşi pare un fel de spirit ce se roagă pentru sufletele morţilor.
Privind-o cu atenţie eşti pus faţă-în-faţă cu o metaforă a smereniei şi purităţii.
Lucrarea reprezintă un monument funerar prin care femeia îngenunchiată nu mai plânge, ci doar se roagă cu un aer de smerenie.

Lucrarea reprezintă un monument funerar prin care femeia îngenunchiată nu mai plânge, ci doar se roagă cu un aer de smerenie.
Lipsa mâinii înseamnă durere. Lipsa mâinii înseamnă durere.
Moartea înseamnă durere!
O umbră de tristeţe care ne întunecă feţele, în rândurile noastre, celor care am supravieţuit Războiului Doi Mondial, s-a produs un gol imens.
Ei, cei 12926 de bărbaţi ai datoriei s-au îmbarcat în luntrea lui Caron şi au trecut apele Styxului în împărăţia Tăcerii.
Ne surprindem uneori privirea în căutarea chipurilor lor prieteneşti.
Deseori urechea încearcă să le deslu¬şească glasurile cu farmec gorjenesc sau cu sprinteneala oltenească – ZADARNIC –
Barcagiul dintre lumi nu aduce niciodată, pe nimeni, înapoi.
Dar amintirea celor plecaţi dintre noi este şi va fi vie în memoria noastră.
Le simţim sufletele alergând peste frumoasele plaiuri ale Gorjului, pe care le-au iubit cu patimă şi demnitate.
Îi simţim cum îşi strigă de sub iarbă DREPTUL LA NEUITARE!
O umbră de tristeţe ne întunecă feţele… O lacrimă se rostogoleşte prin adâncul sufletului nostru.
În pragul înserării, în miez de noapte, la revărsatul zorilor sau în cursul zilei rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace! CINSTE LOR! Onoare satului în care s-au născut!
General maior(r) Prof.univ. C-tin ISPAS

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here