O toamnă fierbinte

Parlamentul României şi-a rechemat fiii risipitori în bănci. Cuminţi, parlamentarii s-au dus şi s-au întâlnit întâi şi întâi cu şefii lor de partide, unde şi-au lăsat desaga cu impresii de vacanţă din colegii.

Parlamentarii chiar au fost în vacanţă, pentru că mulţi dintre ei nu au făcut nimic cât a fost vara de lungă. Nici nu aveau cum să facă pentru că ei nu sunt încărcaţi cu funcţii executive, ci doar cu funcţii de reprezentare. Cum este colegiul, aşa este şi parlamentarul! Iar parlamentarul, care după vot este om din popor, trebuie să fie musai ca noi. Nu vreau să vă reamintesc cum suntem noi, pentru că nu trebuie să vă supăr, deoarece fiecare dintre noi are o părere foarte bună despre el însuşi şi nici parlamentarii nu fac excepţie de la această regulă. Parlamentarii au, însă, pretenţia că sunt oameni trecuţi prin lume că pot mai mult decât orice neica-nimeni şi că tot după vot sunt cei mai tari din parcare şi de neînlocuit. De la aceste considerente ni se trage la toţi. Preşedintele le ştie pe toate şi le poate pe toate! Parlamentarii, după formula 322, sunt prea mulţi pentru o ţară atât de mică şi, de aceea trebuie schimbat totul: Constituţia, ordinea administrativă, camarila politică, legile. De aceea, toamna aceasta va fi una fierbinte şi aceasta deoarece Stânga s-a înţeles cu Dreapta încă o dată, după ce am trăit episodul nefericit al Alianţei DA din 2004. Am auzit că cei doi stâlpi ai Alianţei USL, Ponta şi Antonescu s-au înţeles conform algoritmului 21 la 20, însă în fiecare din judeţele asumate pe roşu sau galben este suficient portocaliu care este capabil să adune şi din cele două culori, pe principiul „cine se mişcă mai bine, câştigă mai mult”. Mai există un principiu, „când doi se ceartă, al treilea câştigă”. Aşa că, în localităţile în care PSD şi PNL nu dau la pace, PD-L poate să ia partea leului, după cum nu este exclus ca în războiul dintre PD-L şi USL să câştige alţii. Premise sunt, mai ales că şi în PSD-ul din Gorj sunt destule asperităţi pe care numai Cârciumaru le mai poate trece, iar în ceea ce priveşte relaţia cu PNL, aceasta scârţâie rău de tot. Nu este exclus ca în oraşele şi comunele socotite drept puncte forte ale PSD, roşii şi galbenii să intre într-un război de uzură şi să-şi macine cotele de popularitate. După cum există şi posibilitatea ca formaţiunile politice mici să lanseze candidatura unor oameni credibili, care să încurce lucrurile. Singura excepţie este tot la Târgu-Jiu, unde Florin Cârciumaru nu este numai un bun gospodar, ci şi un rafinat intelectual, care îşi respectă blazonul prin orice măsură administrativă pe care o ia. Rareori Cârciumaru îşi iese din pepeni şi, de aceea, relaţia lui cu parlamentarii de Gorj este una preţioasă, care nu ţine cont de culoarea politică. Parlamentarii de Gorj vor suferi toamna aceasta represiuni din partea propriilor partide, pentru că la numărul de voturi pe care îl poate pune în lada de zestre politică, judeţul nu prea contează, iar dacă procentele se pierd pe delături e de rău. În 2004, Gorjul a fost portocaliu. În 2008 – roşu. Cum va fi în 2012 vom vedea încă din această toamnă.

Constantin Bunilă