Cartea de față reprezintă teza de doctorat a profesorului Vasile Gogonea, o lucrare ce scoate în evidență virtuțile de cercetător științific ale autorului, dar și capacitatea sa de a răspunde unor provocări majore ale timpului nostru. Una dintre acestea este tocmai de cunoaștere temeinică a realităților sociale naționale și de acțiune sistematică pentru salvarea satului românesc de la valul dezastrului demografic prin care trece din 1990 încoace, deși trecutul său istoric a fost unul glorios sub aspectul reproducerii demografice.
Fenomenele demografice negative existente la nivel național se întâlnesc și în județul Gorj, acestea fiind studiate din perspectivă sociologică de prof. Vasile Gogonea, în cartea de față, cu rezultate care demonstrează competența profesională a autorului și valoarea științifică a lucrării.
Profesorul Vasile Gogonea este absolvent al Secției de Sociologie de la Facultatea de Filosofie a Universității din București, promoția 1975, iar după absolvire, a fost repartizat inspector la Comitetul Județean de Cultură Gorj, unde a lucrat până în anul 1979. După aceea, a slujit cu devotament timp de peste 4 decenii învățământul preuniversitar și universitar, mai întâi în calitate de cadru didactic la disciplinele de Științe socio-umane, apoi de director al Liceului din Țicleni şi de inspector şcolar cu munca educativă la IŞJ Gorj. De asemenea, a fost cercetător științific și cadru didactic asociat la Universitatea ,,ConstantinBrâncuși” din Târgu-Jiu.
Prin dorinţa neostoită de a scrie, a devenit un colaborator statornic al presei din Oltenia și al unor reviste de cultură, dovedind un talent literar indiscutabil și o viziune obiectivă asupra înțelegerii și explicării fenomenelor sociale. Scrierile sale reflectă educația și delicatețea unei personalități responsabile, cu simțul datoriei față de comunitatea locală, prin promovarea valorilor naționale.
Știm că autorul are o experiență de viață nu numai îndelungată, dar și prodigioasă, are un exercițiu al scrisului, derulat aproape cotidian, are interviuri memorabile cu personalități de seamă ale culturii și ale învățământului universitar, din țară și din străinătate. Prin urmare, asumarea obiectivului de a cerceta procesul depopulării mediului social-rural din România se adaugă unor realizări profesionale însemnate! În acest sens, informațiile statistice atestă faptul că, în 1859, 82,8% din populația Moldovei și a Țării Românești trăia și muncea în mediul rural, că în 1920, după Marea Unire de la 1 Dec. 1918, România avea 15.541.000 locuitori, dintre care 12.088.000 erau locuitori ai satelor, adică 77,8% din populația totală a țării. Această pondere majoritară a populației rurale s-a păstrat până în anul 1985, an în care populația urbană a devenit egală numeric cu populația domiciliată la sate. Rezistența îndelungată a populației rurale la factorii traumatizanți ai istoriei, dintre care cele două războaie mondiale (1916 –1918; 1940 –1945) și trecerea de la capitalism la comunism în România (1945 –1962) au fost procesele cele mai dramatice, fiind chiar demnă de subliniat, atâta vreme cât și în prezent populația rurală a reușit să se conserve la un nivel ridicat, fiind de 9.027.161 locuitori, adică 46,2% din populația totală a țării (10,5 mil. pers. au domiciliul în mediul urban).
Bazându-se pe o amplă literatură sociologică, pe rezultatele științifice ale unor cercetări sociologice de teren, pe datele statistice oficiale și pe rezultatele propriilor cercetări sociologice, autorul a construit o lucrare inedită, de mare interes nu numai pentru lumea științifică, ci și pentru fundamentarea unor politici demografice urgente de salvare a satelor românești de la dispariție. Investigațiile realizate de către autor în 7 comune gorjene i-au dat prilejul de a explica realitățile sociale actuale, de a dezvălui greutățile cu care se confruntă locuitorii din mediul rural și de a propune un proiect de reabilitare a satului prin cultură, un program care să valorifice dimensiunea culturală a satelor de pe meleagurile României.
,,Principiul sociologic al analizei integraliste a structurilor sociale și a comunităților rurale din România”!
Densitatea informațiilor de factură sociologică și antropologică, precum și acuratețea exprimării, fac din cartea de față o lucrare de referință în peisajul cercetării sociologice actuale, care se recomandă a fi de interes, nu numai pentru publicul larg, dar,mai ales pentru primăriile din cele şapte comune investigate, dar, mai ales pentru cercetători sau specialiști interesați de schimbările radicale pe care le trăiește satul românesc în tăcere, neputință, singurătate și izolare.
Așa cum dezvăluie și susține și autorul, calitatea vieții locuitorilor din mediul rural necesită o revigorare urgentă și puternică, pe toate planurile: a mărimii veniturilor, a angajării populației active, a educației școlare și a protecției medicale, a beneficierii de utilitățile necesare vieții civilizate. Pe baza datelor statistice oficiale, în anul 2018 s-a ajuns la aprecierea că jumătate dintre locuitorii României nu beneficiază de apă curentă și toaletă în casă, că la sate rețeaua de canalizare aproape lipsește, că starea drumurilor publice în mediul rural este o problemă permanentă pentru autorități. Statisticile oficiale ne ajută să evidențiem, în acest context, că din cei 86.099 km. de drumuri, câţi există în România, 35% dintre aceștia sunt neasfaltați, că peste 20.000 de km. sunt drumuri pietruite și peste 10.000 de km. sunt drumuri de pământ.
În concluzie, demersul științific asumat de către prof. Vasile Gogonea are un caracter sistemic, respectând principiul sociologic al analizei integraliste a structurilor sociale și a comunităților rurale din România. Totodată, acesta reușește să ne ofere o imagine pertinentă asupra relațiilor dintre viața rurală actuală și procesele de globalizare inexorabile, asupra cauzelor ori a factorilor responsabili de criza demografică și declinul comunităților rurale din România.
Analiza satului prin prisma coordonatelor existențiale de continuitate și de discontinuitate, de tradiție și de modernitate, îi oferă autorului ocazia de a fructifica diverse reflecții sociologice și culturaliste, de a propune soluții viabile pentru salvarea demografică a satului românesc actual. Prin bogăția informațiilor recoltate, lucrarea ni se relevă și ca o sursă documentară prețioasă pentru înțelegerea, explicarea și reformarea mediului rural din societatea românească actuală.
Prof. univ. Dr. DUMITRU OTOVESCU, Universitatea din Craiova
