O revistă ce s-a impus în doar un deceniu…

313

Un deceniu de activitate revuistică a impus Portal-MĂIASTRA în peisajul publicistic românesc contemporan, inaugurând o mică tradiţie în cultura românească. Obiectivul său a fost limpede de la început: nu (numai) localism creator, ci abordarea pertinentă a valorilor marilor personalităţi ale culturii naţionale. Din acest punct de vedere, profilul pare asemănător articolului-program al revistei „Arhivele Olteniei” (1922-1943), care argumenta că „regionalism nu înseamnă exclusivism”, pentru că „suntem o părticică dintr-un tot, o regiune dintr-o ţară” şi „tot ce atinge ţara, toate progresele ştiinţei, toate mişcările şi manifestările sociale ne ating şi pe noi”.
Oraşul lui Constantin Brâncuşi, deşi mic ca dezvoltare economică şi demografică, şi-a creat o tradiţie în istoria presei. Aş aminti doar câteva titluri de publicaţii periodice având şi preocupări literare: Amaradia (1937), Amicul poporului (1898-1905), Amicul tinerimii, revista Liceului „Tudor Vladimirescu”, fondată de Iuliu Moisil (1935-1941), Bazarul, foaia librăriei Nicu D. Miloşescu (1899-1906), Bicicleta (1906), Buciumul, foaie pentru strângerea folclorului (Brădiceni, 1924-1926, 1935-1936), Columna, suplimentul „Gazetei Gorjului” (1971), Crainicul (1931-1932), Gorjul cultural (1925, 1926), Jiul, 1894-1899; 1933-1932), Orizontul (1909), Revista Jiului (1920-1921, 1927), Speranţa (1902-1903, condusă de Burlănescu-Alin), Vocea Jiului (1904-1905, 1908), Zorile (1909-1910).
Între toate acestea s-a impus Calendarul Gorjului (1910, 1925), alcătuit de V.D. Hortopanu şi Al. C. Calotescu-Noicu, care a reuşit să strângă colaboratori remarcabili, precum N. Iorga, A.C. Cuza, Al. Ştefulescu, N. Vulovici, Al. Vlahuţă, Şt. Bălceşti, Tradem, N. Burlănescu,-Alin, V. Eftimiu etc., etc. Este un precursor demn al revistei Portal-MĂIASTRA.
Portal – MĂIASTRA, revistă trimestrială de cultură, în format A3 şi 52 p., înfiinţată în ianuarie 2005 la Tg. Jiu, urmare a unui parteneriat între filiala locală a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Gorj. Directorul fondator şi coordonator al publicaţiei este scriitorul Zenovie Cârlugea. În colegiul de redacţie fac parte: Ov. Drimba (preşedinte de onoare), Gh. Grigurcu, I. Pogorilovschi, Gr. Smeu, Sorana Georgescu-Gorjan, Nina Stănculescu, Adam Puslojiu, I. Miloş, N. Dragoş, M.N. Rusu, I. Cepoi, Romulus Iulian Olariu, Zoia Elena Deju, Romeo Magherescu. În argumentul intitulat “La început de drum” se precizează că „acest proiect cultural urmăreşte a revigora un climat de emulaţie revuistică în urbea de pe Jiu”, cu menţiunea că „revista rămâne independentă de orice încercare de subordonare instituţională sau politică”. Această „«declaraţie de independenţă» asigură, pe de o parte, coagularea unei autentice emulaţii cultural-artistice locale, iar pe de altă parte, nu permite, prin deschiderea publicaţiei şi către alte zări, să năzuim, dincolo de localismul creator, la un impact mai larg în viaţa cuturală românească”. Revista a fost structurată, încă de la început, pe rubrici tematice cu reale contribuţii pertinente, documentare, chiar şi inedite: Zalmoxiana, Brâncuşiana, Argheziana, Scriitorii români de azi, Starea eseului, Cronica literară, Tradiţii, Eveniment cultural-artistic, Salonul plastic, Viaţa creştină, Mapamond, Documentar, Cenaclu etc. Totodată, P.M. a realizat, aşa cum şi-a propus, numere tematice consistente dedicate lui Eminescu (nr. 1,5, 15, 17), Arghezi (nr. 2,6,11,15,26-27), Blaga (nr. 1, 2, 3, 4, 5, 16, 28), Brâncuşi (nr. 1, 2, 3, 4, 5, 13) sau Gorjului istoric şi tradiţional (nr. 5, 7, 8, 13, 16). P.M. a coagulat în jurul său colaboratori însemnaţi din ţară sau din străinătate, demonstrându-şi larga deschidere cultural-literară. La poezie remarcăm prezenţa lui V. Tărâţeanu, Ilie T.Zegrean, Vasile Izvoranu-Cernăuţeanu (Ucraina), Predrag-Bogdanovici, Radomir Andric, Sârba Ignatovici, A. Puslojie (Serbia), I. Miloş (Suedia), Javier Velaza, A. Porpeta (Spania), Fernando Arrabal (Franţa), Sean O’Curraian /Anglia), Th. Damian, M.N. Rusu, Mihaela Albu (SUA), Flavia Cosma (Canada), Hans Doma (Austria), I.Flora, Radu Cârneci, Val. Taşcu, Ilie Constantin, Gh. Pituţ, Gh. Grigurcu, Eleodor Dinu, I. Popescu-Brădiceni, Zoia Elena Deja, Ioan Dinulescu, N. Tzone, Adrian Frăţilă, I. Cepoi, A. Gregora, Gelu Birău, N. Diaconu, Spiridon Popescu, Oct. Doclin, Doru Fometescu etc. Proza este reprezentată de Aurel Antonie, Elena Brădişteanu, Gr. Smeu, Any Drăgoianu, I. Şoldu, I. Gociu, Al. Colţan etc. Critica literară şi de artă  grupează personalităţi precum Ov. Drimba, Gr. Grigurcu,, I. Pogorilovschi, Sorana Georgescu-Gorjan, M.N. Rusu, Marian Popa, Nina Stănculescu, D. Doba, Doina Lemny, M. Cimpoi, I. Taloş, Gh. Pavelescu, C. Zărnescu, M. Popa, M. Tomuş, Tudor Nedelcea, A. Goci, I. Mocioi, Şt. Cazimir, Pavel Ţugui, Iulian Chivu, Lucian Gruia, etc. Traducerile sunt asigurate de Chr. Tămas, Tr. Diaconescu, Diana Maria Diaconescu, Paula Romanescu, A. Puslojic, Simion Dănilă, G. Popa.
Este meritul incontestabil al scriitorului Zenovie Cârlugea, care, prin modestia-i caracteristică, dublată de tenacitate şi perseverenţă remarcabilă, a reuşit nu să menţină, ci să impună revista între principalele publicaţii periodice româneşti contemporane, motivând Uniunea Scriitorilor din România s-o preia sub egida sa, iar subsemnatul s-o includă în ediţia a II-a a Dicţionarului General al Literaturii Române, ce va apărea în curând.
Tudor NEDELCEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here