O piesă rară în colecţiile Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara

997

Întrucât ne aflăm la finele campaniei de recoltare a păioaselor, considerăm că prezentarea împrejurărilor în care un utilaj pentru recoltarea păioaselor fabricat la mijlocul secolului al XIX-lea avea să îmbogăţească colecţiile Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara, ar putea constitui un subiect interesant pentru cititorii pasionaţi de trecut.

În cursul lunii iulie 2014 Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara s-a îmbogăţit cu o valoroasă piesă de patrimoniu – o batoză pentru treieratul păioaselor achiziţionată de la un grup de locuitori din satul Piscoiu, comuna Stejari, care o deţineau în proprietate.
Batoza a fost fabricată în atelierele Căilor Ferate Ungare de la Budapesta („M.K. ALLAMVASUTAK BUDAPESTEN“), fapt specificat atât pe o plăcuţă metalică fixată pe partea de lemn a batozei, cât şi pe cele patru osii metalice ale utilajului. De altfel, pe două dintre osiile batozei, alături de denumirea atelierelor unde a fost construită batoza, se află inscripţionat anul „1853“, ceea ce, în situaţia în care roţile nu au fost înlocuite ulterior fabricaţiei, denotă că acesta este anul fabricaţiei utilajului.
Iniţial, batozele erau acţionate cu ajutorul animalelor, prin intermediul unor dispozitive care transmiteau mişcarea şi energia de la animale la batoză. Aceste dispozitive erau platforma rulantă şi manejul. Platforma rulantă (banda de alergare) era acţionată de animale. Funcţionarea batozei de la platformă se realiza printr-o transmisie de curea. Manejul era un dispozitiv alcătuit din transmisii de roţi dinţate care transforma mişcarea circulară a animalelor în mişcare de rotaţie a unui arbore ce acţiona batoza.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea batozele au fost dotate cu dispozitive de alimentare automate, organe de curăţire a boabelor, transportoare de boabe, transportoare de pleavă şi de paie.
La începutul secolului XX, batozele erau cele mai eficiente maşini de treierat. Acţionarea acestora era realizată de locomotive, tractoare cu motor cu abur, ulterior, acestea din urmă fiind echipate cu motoare cu ardere internă.
Batoza achiziţionată pentru Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara în vara anului 2014 are mai multe inscripţii în limba maghiară, traduse, ulterior, şi în limba română, ce atestă faptul că a fost construită la Atelierele Căilor Ferate Ungare din Budapesta („Magyar Királyi Allamvasutak Cépcyáranak Vezérücynökséce Budapest“), având inscripţionat numărul 11 680, şi fiind datată în anul 1853. De altfel, pe osiile a două dintre roţile metalice ale batozei este inscripţionat următorul text în limba maghiară: „L C M K ALLAMVASUTAK CEP CYARA BUDAPESTEN 1853“, fapt ce confirmă construirea batozei la Atelierele Căilor Ferate Ungare din Budapesta în anul 1853.
Batoza a fost achiziţionată în anul 1990 de către preotul Dumitru N. Frunză, împreună cu asociaţii săi, Costel Codreş şi Dumitru Militaru, de la un locuitor al comunei Vărădia de Mureş, judeţul Arad, conform informaţiilor furnizate autorului acestui studiu de către domnul Dumitru Militaru din satul Piscoiu, comuna Stejari, cel care a păstrat batoza staţionată pe proprietatea sa din satul Piscoiu până în momentul achiziţionării acesteia de către Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu-Jiu, cu scopul expunerii sale în cadrul Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara. Aceste informaţii ne-au fost confirmate şi de către preotul Dumitru N. Frunză.
f1Comuna Vărădia de Mureş este situată la zona de contact a Munţilor Metaliferi cu munţii Zarandului şi, parţial, pe culoarul Mureşului, la 81 km de municipiul Arad şi la 110 km de municipiul Timişoara, agricultura fiind principala îndeletnicire a locuitorilor, alături de creşterea animalelor.
Batoza este unicul obiect de patrimoniu de acest fel deţinut de Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara, muzeu în aer liber inaugurat la 18 august 1975, ce cuprinde gospodării ţărăneşti tradiţionale specifice Gorjului, cula Cornoiu, şi complexul constând în locuinţă şi biserică ce a aparţinut familiei fostului prim-ministru al României Gheorghe Tătărescu, complex arhitectonic strămutat la Curtişoara de la Poiana-Rovinari.
Restaurarea batozei pentru treierat păioase va permite ca aceasta să fie pusă în stare de funcţionare, având în vedere că informaţiile oferite autorului acestui studiu de către domnul Nicolae Militaru din satul Piscoiu arată că batoza a fost utilizată pentru treieratul păioaselor din satele comunelor Stejari şi Dănciuleşti din 1990 până în vara anului 2011. În aceşti ultimi ani de funcţionare, batoza era acţionată de către un tractor de tip UNIVERSAL 850, fabricat la Uzina de Tractoare de la Braşov şi deţinut de către Staicu D. Marin din satul Bibuleşti, comuna Dănciuleşti, asociat al proprietarilor batozei.
În cercetarea realizată în colecţiile Secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu-Jiu, am identificat o fotografie alb-negru în care este surprinsă o scenă din timpul treieratului păioaselor în Oltenia la începutul secolului XX. Procedeul se realiza cu ajutorul unei batoze acţionate de un motor cu abur. Pe verso, fotografia are un text manuscris semnat de către domnul Richard Măcelariu, text ce atestă că fotografia a fost realizată în anul 1911 şi că două dintre persoanele din fotografie sunt „boierul Pepile Popescu, fostul proprietar al casei pitarului Măldărăscu“ din Târgu-Jiu, şi „sora lui (…) cocoana Ecaterina“. Referitor la locul realizării fotografiei, domnul Richard Măcelariu notează pe verso-ul fotografiei că aceasta ar fi putut fi realizată la „moşia de la Jupâneşti, sau (…) la Olt, unde aveau o altă moşie“.
f2Vasile Popescu-Pepile s-a născut în anul 1881 în oraşul Târgu-Jiu, unde a urmat cursurile primare. Şi-a continuat studiile la Craiova şi Bucureşti, urmând Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti, absolvind cursurile de licenţă în anul 1905. După o scurtă carieră în magistratură, s-a înscris în baroul avocaţilor din Gorj .
Intrând în viaţa politică, s-a înscris în Partidul Conservator Democrat fondat de către Take Ionescu în 1908. După moartea lui Toma Cămărăşescu – şeful organizaţiei Gorj a Partidului Conservator Democrat – avocatul Vasile Popescu-Pepile a devenit preşedintele filialei Gorj.
La 17 octombrie 1912 Vasile Popescu (Pepile) a fost numit prefect al judeţului Gorj, funcţie pe care avea să o deţină pentru mai bine de un an, până la 5 ianuarie 1914, când a fost înlocuit cu domnul Numa Frumuşanu. Cel de-al doilea mandat de prefect al judeţului Gorj avea să dureze mai puţin de o lună, începând la 22 decembrie 1921 şi încheindu-se odată cu demisia domnului Vasile Popescu din funcţia de prefect la data de 20 ianuarie 1922. După 1918 domnul Vasile Popescu-Pepile avea să conducă filiala gorjeană a Partidului Naţional Român al cărui preşedinte era Iuliu Maniu, devenit, ulterior, Partidul Naţional Ţărănesc.
În opinia lui Jean Bărbulescu, fondatorul săptămânalului „Gorjeanul“, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj, domnul Vasile Popescu (Pepile) „a lăsat amintirile cele mai frumoase, despre o administraţie model, din toate punctele de vedere“.
Pentru meritele sale în domeniul administrativ, domnul Vasile Popescu (Pepile) a fost decorat cu ordinul „Coroana României“, în grad de ofiţer, cu medalia „Răsplata muncii pentru şcoală şi biserică“, cu medalia „Meritul sanitar“, precum şi cu medalia „Bărbăţie şi credinţă“.
În concluzie, achiziţionarea batozei pentru treieratul păioaselor conduce la îmbogăţirea colecţiilor Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara, noua piesă integrându-se armonios în colecţiile Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu-Jiu, fapt ce va conduce la o mai facilă reconstituire a modului de viaţă şi prezentare a îndeletnicirilor specifice locuitorilor Gorjului şi Olteniei şi, în mod special, la prezentarea procesului de pătrundere a maşinilor şi uneltelor mecanice în agricultura locală în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în secolul XX.
dr. Pătraşcu Dumitru-Valentin
Pătraşcu Daniela-Liliana

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here