O monografie a unei biserici încărcată de istorie şi de o sfântă îndatorire creştinească! – ,,Prin această scriere, aduc un omagiu bunicilor mei după mamă, Ion şi Maria Stănoiu”!

747

Aşa cum vinul bun e păstrat mai mulţi ani în butoi, la fel şi cărţile bune, se pare că e bine să fie păstrate mai multă vreme în sertarul aşteptărilor, până când vine momentul valorificării acelui tezaur negrăit pe care numai cuvintele de suflet îl transmit cu încredere şi cu mare nădejde în ceea ce Dumnezeu hărăzeşte a se împlini cu Voia Lui cea proniatoare şi binecuvântată prin har! Această monografie de suflet a remarcabilului cercetător-documentarist şi jurist cu aleasă vocaţie, care este domnul ION M. UNGUREANU, având un titlu obişnuit şi plin de substanţă ce se intitulează: «Biserica de la Răşina-Gura Lumezii» cu hramul «Adormirea Maicii Domnului», putem spune că reprezintă, fără îndoială, o lucrare de referinţă care porneşte de la un imbold lăuntric al sufletului acestui om, pe cât de modest, pe atât de minunat, mai exact, de la amintirea nepreţuitei sale mame, Constantina Ungureanu (Cidel), fiică a satului Răşina, acesta constituind acum un cartier care face parte din actualul Oraş Ţicleni. Apărută la Editura «Măiastra» cu aproape doi ani în urmă, această lucrare monografică are ca un temei durabil «credinţa strămoşească – filonul care i-a ţinut uniţi în cuget şi simţiri pe toţi românii», iar, pentru că «oricare scriere are o cauză», autorul însuşi devine patetic şi mărturiseşte cu fervoare că «sufletul nu mi-a dat pace până la împlinirea acestei dorinţe» exprimată în doar 80 de pagini dense şi cu atenţie pliate pe cele mai interesante aspecte care definesc şi conturează imaginea acestui lăcaş de cult.

,,Sufletul nu mi-a dat pace până la împlinirea acestei dorinţe”!
Lucrarea de faţă porneşte, aşadar, de la o frământare lăuntrică a sufletului unui om de o mare omenie, oferind o informație bogată, rodul documentării minuțioase și anevoioase a autorului care dedică unele secțiuni grăitoare ctitorilor locașului, patrimoniului bisericii, preoților slujitori la altarul acesteia, evenimentelor marcante din viața comunității parohiale și celor mai însemnate personalități din domeniul culturii și artei care au trăit în cuprinsul Parohiei sau care și-au pus amprenta asupra localităţii.
De asemenea, lucrarea surprinde cu mare atenţie şi cele mai importante evenimente din trecutul satului Răşina, insistând, chiar asupra eforturilor de înnoire din ultimii ani. Pornindu-şi demersul său de informare pe bază de cercetare documentată, inclusiv de la cinstirea eroilor neamului, autorul ajunge la ceea ce îl frământă şi îi înnobilează sufletul, acela de a aduce «prin această scriere, un omagiu bunicilor mei după mamă, Ion şi Maria Stănoiu (născută Ciciu), precum şi străbunicilor Vasile şi Dumitra, care-şi dorm somnul de veci în cimitirul de la Răşina-Gura Lumezii, al căror nume se găseşte în pomelnicul ctitorilor acestei biserici», autorul dovedindu-se, în acest fel, un condeier care inserează în crugul istoriei lucrarea strămoşilor ce-şi înscriu numele într-o pisanie care astăzi se află încastrată în zidul bisericii actuale şi care spune: «Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului s-a construit între 1897-1899 de către Constantin şi Maria Porojnicu. În 1968 se resfinţeşte de către preotul paroh Rădulescu Romulus…», deoarece, la sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a terminat lucrarea de construcţie, a fost săvârşită slujba de sfinţire de către Episcopul Râmnicului, Atanasie Mironescu, la 26 octombrie 1899, cu catapeteasma nouă, mobilierul nou şi sculptat, iar pictura fiind realizată de către pictorul Ioan Oprişian, un transilvănean venit de la Orăştie şi stabilit la Dobriţa. Iar, pentru că autorul cărţii, domnul jurist Ion M. Ungureanu este pe deplin consecvent mărturisirilor de suflet, acesta ne spune că pictorul Oprişian «pictase în 1888-1899, biserica veche de lemn de la Ţicleni, iar, pictorul respectiv a mai pictat, cu acel prilej, o icoană cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, străbunicului meu, Constantin I. Ungureanu, poreclit Bodică, iar icoana o posed!», aceasta fiind reţinută cu o menţiune sub forma unei dedicaţii scrise pe dosul respectivei icoane.

,,Credinţa strămoşească este filonul care i-a ţinut uniţi în cuget şi simţiri pe toţi românii”!
Cu convingerea că eu însumi am aflat suficiente motive de a mă preocupa cu mare atenţie şi cu pioasă aplecare asupra acestei monografii excepţionale, deoarece sunt citat în pagina a 13-a cărţii, cu privire la o monografie a Bisericii cu hramul «Cuvioasa Parascheva» din Parohia Răşina II (Vârful Viii, consider că prezentarea de faţă conturează doar prima parte a textului propus pentru publicare, urmând ca partea a doua să apară ulterior, după o discuţie prealabilă cu domnul jurist Ion M. Ungureanu, care merită întreaga mea gratitudine şi recunoştinţă! Ca să nu mai vorbesc despre faptul că domnul jurist face o atentă referire şi la aportul neamului Gogoneştilor la edificarea lăcaşelor de cult din Răşina, deoarece «în acţiunea de organizare a construcţiei Bisericii de la Gura Lumezii s-a implicat mult şi învăţătorul Vasile Georgescu, cel din neamul Gogoneştilor, dar, care şi-a luat numele de Georgescu, lucru care nu prea a fost pe placul neamurilor sale», acesta constituind un amănunt pe care eu îl cunosc din activitatea de documentare pe care am realizat-o între anii 2001-2004. Desigur, privind cu multă atenţie datele monografice referitoare la întregul ansamblu: biserica, turnurile, clopotniţa, casa parohială şi alte anexe, te minunezi, ce realizări deosebite au înfăptuit preoţii acestei biserici de-a lungul celor 120 de ani de existenţă, pentru că ei au făcut să dăinuiască vreme de peste un secol anumite tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti, mai ales în zile de sărbătoare, când răsună psalmodia stranei şi armonia duioasă a cântăreţilor. În faţa bisericii a fost ridicat şi un monument de pomenire şi de cinstire a eroilor neamului, pentru ca sfânta biserică numită şi «Casa Domnului», să fie mereu folositoare creştinilor şi dătătoare de mângâiere şi sprijin sufletesc.
Monografia domnului jurist Ion M. Ungureanu, prin slovele sale şi prin imaginile grăitoare, ne aduce înaintea ochilor inimii întreaga desfăşurare a unui veac şi două decenii de existenţă a unei biserici monumentale, prin care au trecut generaţii ce şi-au înalţat rugile către Bunul Dumnezeu, deoarece, ca întotdeauna, pe firul vremii şi al rugăciunii smerite se întâlnesc toţi cei care au fost, cu toţi cei de astăzi, ca şi cu aceia care vor veni, în acest fel, cu toţi regăsindu-se într-o mare bucurie sufletească menită să aducă laudă şi mulţumire Atotputernicului Dumnezeu!
(VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here