O întrebare pe săptămână – Ce mai face, la ce lucrează scriitorul Dumitru Dănău?

204

-EXIST, GÂNDESC ŞI SCRIU, ar fi un răspuns scurt. … Chiar dacă, din când în când, cotidianul de lucrător în domeniul ideilor şi al cuvântului este întrerupt de câte o pauză (din cauza ocupaţiei mele de “ţăran” de Câmpofeni), şantierul rămâne mereu deschis cu lucrări fie în fază de „finisaj”, fie pe… „roşu” (ca în construcţii).

Căci pun ultimele „cărămizi” la „Abagii şi croitori pe Jaleş”, comunicare la Simpozionul „Satul tradiţional românesc”, din anul 2005, la Stolojani, în vederea editării. Monografia în cauză este nu doar atâta, ci şi o istorie lingvistică, politică şi anecdotică a celor din branşă, din diferire momente ale istoriei universale. De asemenea, adaug „centuri”, tot în vederea editării, la „Demiurgul. 1876-1957 -2007-2012”, un album cu unele opere ale geniului de la Hobiţa, comentate – în versuri sau în proză – de Aurelia Năstase Găvănescu şi Dumitru Dănău. Lucrarea este un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi în amintirea trecerii lui şi prin sau peste râul Jaleş care, o perioadă, a făcut parte şi din viaţa lui, măcar adiacent şi trecător. Am pe masa de scris, de data aceasta ca editor, romanul memorialistic „Ucenicii” al strălucitului dascăl şi om de carte de pe Jaleş, Ion N. Rădoi, precum şi „Frumoasa povară a vieţii”, memorialistică şi studii de teologie, de celebrul gorjean, arhidiaconul iconom stavrofor doctor Constantin V. Dănău – reper emblematic în tabla de valori naţionale – ediţie completată cu monografia „Viaţa şi opera doctorilor DEIM – CULCER, tatăl şi fiul” (teză pentru doctorat în medicină şi chirurgie), de Aurelia Cuţu – Dănău, fiica sa. Nepărăsind creaţia proprie, traduc, în continuare, din poezia germană şi spaniolă şi, uneori, din română în germană, mai ales din producţia lirică gorjenească, în intenţia de a „exporta” în spaţiul limbii germane a prea puţin cunoscutelor bijuterii de gen ale unor confraţi de pe Jiu – şi, bineînţeles, pregătesc, în vederea participării la cel de-al XIX-lea Congres Internaţional de Dacologie din Chişinău (20139, o „saga” cu un subiect din istoria „vechilor greci” care, după cum se ştie – de la Homer, Vergiliu, ş,a. – ei se chemau DANAI. Or, Gorjul, numărând peste 400 de persoane cu acest nume, furnizează dovezi, nu doar onomastice, că ar fi fost o vatră a DANAILOR(AHEILOR) din nemuritoare „Iliadă”…
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here