Motto:
«Fii atent la gândurile tale, pentru că ele vor fi cuvinte!
Fii atent la cuvintele tale, pentru că ele, vor fi fapte!
Fii atent la faptele tale, pentru că ele vor fi obiceiuri!
Fii atent la obiceiurile tale, pentru că ele vor fi caracterul tău!
Fii atent la caracterul tău, pentru că el va fi destinul tău»!
(Din «Talmud», o carte religioasă la evrei)
,,Criza demografică și depopularea satelor, evidențiind cauzele fenomenului”!
În partea a II-a a prezentării cărţii «DEPOPULAREA MEDIULUI RURAL DIN ROMÂNIA» și cu subtitlul «Studii de caz în comune gorjene», Editura «Beladi» și Editura «Sitech», Craiova, 2019, menţionăm faptul că, în capitolul al III-lea, domnul prof. dr. Vasile Gogonea tratează «in extenso» criza demografică și depopularea satelor, evidențiind cauzele fenomenului: emigrarea a câteva milioane de români, o consecință a uriașei dezindustrializări, scăderea considerabilă a sporului natural al populației, în condițiile unei fertilități scăzute, cu alte cuvinte, sexualitatea fără reproducere, rata crescută a mortalității, ducând la o demografie negativă, degradarea nivelului de viață din mediul rural etc.
Tinerii studioși, de regulă, rămân în orașele în care şi-au făcut studiile, cei cu performanțe pleacă în Occident pentru studii, la sate rămânând o populație îmbătrânită, inaptă pentru a lucra pământul năpădit de buruieni. Nu mai sunt legați de glie, cum au fost străbunii lor!
În acest capitol, autorul inserează o serie de tabele demografice cu statistici clare, numeric și în procente, privind scăderea populației în România, pe județe, din perioada 1992-2017 în baza recensămintelor efectuate.
În capitolul al IV-lea, însumând 75 de pagini, autorul include cercetarea statistică a fenomenului depopulării cu studii de caz în următoarele comune din județul Gorj: Bustuchin, Căpreni, Dănești, Hurezani, Peștișani, Plopșoru și Godinești. Întâlnim în acest capitol, o serie de analize statistice, recensăminte ale populației, situații și evoluții demografice interesante.
Pentru cercetarea sociologică nemijlocită, aplicată pe teren, a fost necesară mai întâi o serioasă documentare din literatura de specialitate, din monografiile comunelor supuse cercetării, apoi investigații de profunzime pe teren. Pentru aceasta, a fost nevoie de o activitate solicitantă din partea autorului şi de o vigoare intelectuală considerabilă. De regulă, autorul pleacă de la așezarea geografică a comunelor cu satele lor componente, evidențiază ocupațiile locuitorilor în timp, un sumar istoric, cu evoluția demografică în secolul al XX-lea, apoi, din perioada 1992-2017.
Lucrarea prezintă tabelele cu născuții și decedații, urmărește evoluția numărului căsătoriilor, iar în final, autorul subliniază cauzele depopulării și măsurile care trebuie luate de către factorii de decizie.
Ultimul capitol, al V-lea, are ca titlu «Oamenii și cultura Gorjului istoric și pitoresc». Chiar din acest titlu, ne dăm seama că autorul are în vedere un istoric al județului de la poalele Parângului și Vâlcanului, dregători și ocârmuitori ai satelor Gorjului, cultura materială și spirituală a gorjenilor din acest pitoresc ținut al țării.
,,Lucrarea se întemeiază pe o vastă cercetare realizată după regulile clasice ale unei munci științifice”!
Această carte «suculentă» se încheie cu o bibliografie pe măsură, în peste 160 de surse folosite într-o relevantă cercetare sociologică. Autorul acordă o deosebită importanță aparatului științific al lucrării, face trimiteri la subsolul paginii, cu mențiunea izvoarelor. Tot ceea ce nu îi aparține, încadrează între semnele citării. Toate lucrările consultate apar la bibliografie.
Lucrarea domnului profesor dr. Vasile Gogonea se întemeiază pe o vastă cercetare realizată după regulile clasice ale unei munci științifice care a necesitat un volum uriaş de muncă ce se caracterizează prin rigoarea, complexitatea și exhaustivitatea problematicii abordate, prin acuratețea și sobrietatea autorului. De altfel, munca extenuantă a dat roade prin acordarea meritorie a titlului de doctor în sociologie. Un doctorat luat cu sudoarea frunții! Și pentru că este vorba despre doctorate autentice și doctorate plagiate, ajungându-se la o adevărată «inflație», ne permitem să facem loc unei succinte digresiuni! De foarte multe ori, poate ne mirăm, cum de nu se dau la o parte lespezile de pe mormintele marilor profesori, ca să vadă cum s-au degradat învățământul superior și școala doctorală românească, sau cât de mult s-a demonetizat titlul de doctor, având în vedere că în 1989 existau 7000 de purtători ai acestui titlu, pe când în prezent s-a ajuns la o cifră record de peste 60.000 de titluri. Cu privire la acest aspect, cred că sunt bine-venite ironia și înțepăturile epigramistice ale unui bine cunoscut medic din Gorj, doctorul în medicină Cornel Munteanu, care și-a dedicat viața studiilor referitoare la cord, cu obținerea unui doctorat de prestigiu, iar, în ultimul timp, a devenit un epigramist și un prozator de talie. Iată câteva exemple epigramistice ale domniei sale: «Dându-mi seama cam ce poate,/ Îl întreb ce școală are,/ A făcut o facultate, /Habar n-are acum pe care»(,,Memorie scurtă”). «O babă se tot tânguie,/ Ea să-nvețe nu mai poate,/ Azi nici moartea nu te ia,/ Dacă nu ai facultate» (,,Necazuri noi”); «În piață se vând de toate,/ De ani buni și doctorate,/ Unde proștii mai ales,/ Vin și cumpără mai des!». E firesc, aşadar, ca mulţi dintre cei care obțin acest titlu după o muncă epuizantă, să fie indignați și chiar revoltați! În încheierea acestei prezentări de carte, ţinem să precizăm faptul că, în clipa de faţă, domnul prof. dr. Vasile Gogonea este cadru didactic asociat al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, prin Centrul de Consultanţă, Orientare şi Selecţie pentru studii al U.L.I.M. din Târgu-Jiu.
Sunt convins că autorul acestei cărți, profesor doctor, Vasile Gogonea, neoromantic și un sentimental notoriu, înzestrat și cu darul elocinţei, va continua cercetarea, înflorind și rodind și în alte lucrări, cu atât mai mult cu cât, într-o conversație de suflet, ne-a mărturisit că munca intelectuală este «hrana» sa sufletească!
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Profesor CONSTANTIN E. UNGUREANU
