Practicile aceluia care ocupă în mod abuziv Palatul din Dealul Cotrocenilor – conform celor 7,4 milioane de voturi exprimate pentru demiterea sa la referendumul din 29 iulie 2012, dintr-un total de 8,5 milioane de votanţi participanţi – în alegerea „pe sprânceană” şi „ochi albaştri” a procurorilor, judecătorilor şi chiar a magistraţilor nu s-au schimbat câtuşi de puţin.
L-am privit şi m-am închinat la cât de pervers este. Guvernatorul Coloniei România s-a exprimat despre modalitatea propunerii şi numirii, evident de către el, a celor şase procurori ce au preluat şefia Parchetului General, DNA şi, dacă nu mă-nşel a DIICOT. Plus nişte funcţii de adjuncţi. Glăsuia mieros despre colaborarea cu fost ministru al Justiţiei – în fapt, propunerile le făcuse „interimarul” Victor Ponta -, pe care nu l-a numit, dar normal l-a „elogiat” fiindcă, vezi Doamne, s-a ridicat la înălţimea foştilor miniştri ai (In)Justiţiei Monica Mcovei şi Cătălin Predoiu. Pe Cătălin Predoiu l-au preluat guvernele Boc la recomandarea cetăţeanului din Dealul Cotrocenilor. Traian Băsescu însuşi declarând, la vremea respectivă, cum că Predoiu este bine văzut la Bruxelles şi va rezolva problema cu scăparea României pentru „monitorizarea pe Justiţie”. În fapt, Cătălin Predoiu este văr cu Elena de Pleşcoi, zisă a lui durea şi căsătorită Cocoş! Aşa că este inexplicabila aruncare a vinovăţiei asupra neintrării României în selectul Spaţiu Shengen pe umerii USL. Când probleme trenează de ani de zile şi este o nerealizare a multiplelor guvernări PDL-iste. Din ce în ce mai bizare apar declaraţiile actualului ministru al (In)Justiţiei, Robert Cazanciuc. De felul: „Nu am nimic împotrivă ca o parte din atribuţiile ministrului justiţiei să treacă la CSM!” Acolo unde cârmuieşte contestata şi controversata Oana Hăineală-Scmidt, primul preşedinte al CSM ce provine dintre procurori. A spune că musiu Cazanciuc dă dovadă de slăbiciune e prea puţin zis. Aici fiind vorba de o crasă probă de slugărnicie!
Despre scurtele mandate de demnitari la ministerul Justiţiei ale lui Titus Corlăţean şi Mona Pivniceru, se înţelege, Guvernatorul Traian Băsescu n-a scos o vorbuliţă. Semn clar că aceştia doi au avut coloană vertebrală, iar Traian Băsescu nu i-a avut la pipotă. Nu-mi este limpede cum de şi actualului ministru al (In)Justiţiei, Robert Cazanciuc, îl are şi el pe „Naşul în suflet”. Ca şi Traian Băsescu, şi Cazanciuc se trezeşte vorbind. Ci toate că nu există vreo lege care să-l oblige – aşa cum nici şeful lui, Victor Ponta, n-a făcut-o strâns cu uşa -, noul ministru al (In)Justiţie a declarat că va <<merge la Băsescu să-i dea „binecuvântarea” pentru numirea eşalonului II de procurori>>. Se poate pricepe că ar mai fi niscaiva funcţii de conducerii în organismele compuse din procurori ale Ministerului Public încă neocupate. Şi cum, până la urmă, ministrul (In)Justiţiei propune şi tot acel surogat de preşedinte dispune şi semnează decretele de numire, slugărnicia lui Cazanciuc depăşeşte orice limită a suportabilului. El neavând, după ştiinţa noastră, semnat vreun Pact de coabitare cu Jupânul de la Cotroceni de România.
Ion Predoşanu
P.S. Admirabilii politicieni Crin Antonescu şi Victor Ponta se mai înţeapă, din când în când. Şi totuşi, sâmbătă, după „şoul politic”, din ultimele zile, pe tema atacurilor la adresa Guvernului Ponta ale Senatorului Sorin Roşca Stănescu, cei doi s-au întâlnit la Palatul Victoria. În plus, tot împreună – Crin şi Victor, ca buni prieteni – la alegerile conducerii Tineretului Naţional Liberal (Ion Predoşanu)
