Sunt tensiuni în coaliția de guvernare în ceea ce privește desemnarea prefecților. Și asta pentru că sunt județe care sunt dorite atât de PNL, cât și de USR, cum ar fi Sibiu, Cluj, Timiș sau Constanța.
În Gorj, atât PNL, cât și PSD își doresc postul de prefect. Între timp, se discută intens despre politizarea prefecturilor. La sfârșitul anului 2020 a fost înaintat un proiect de lege care modifică statutul prefecților și al subprefecților. Mai exact, aceștia nu vor mai fi nevoiți să își dea demisia din partid și să devină funcționari publici pentru a putea fi numiți în funcție, ci vor fi demnitari publici.
Ministrul Dezvoltării și Administrației, Cseke Attila, consideră că numirea politică a prefecților ar trebui asumată, pentru că și Guvernul este politic, iar statutul prefectului trebuie să fie de demnitate publică.
„O să fie mai corect, curat și cinstit. În sensul în care și până acum, în ultimii 13-14 ani, oameni politici de la toate partidele, nu trebuie să ne ascundem aici, prin diverse concursuri pe la primării, autorități locale, au ajuns să dețină temporar o anumită funcție publică, de unde au fost detașați sau au exercitat cu caracter temporar aceste funcții. Întotdeauna așa s-a întâmplat în ultima perioadă și noi am spus următorul lucru: hai să ne așezăm în matca constituțională. Constituția spune foarte clar, prefectul este reprezentantul la nivel local al Guvernului, Guvernul fiind politic, în orice țară e politic, e votat de o anumită majoritate politică în Parlament. Statutul prefectului trebuie să fie un statut de demnitate publică”, a spus ministrul Dezvoltării, într-o emisiune TV.
Inclusiv pe Legea salarizării, prefecții sunt deja pe categoria de demnitate publică.
I.I.
