Deşi a scăzut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul minorilor care comit fapte infracţionale la nivelul judeţului Gorj nu este totuşi unul foarte mic. Astfel, în primele nouă luni ale acestui an au fost peste 200 de minori cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani care au fost cercetaţi de către oamenii legii, majoritatea pentru furt.
Potrivit datelor oferite de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, de la începutul anului şi până în prezent 213 minori au fost cercetaţi pentru comiterea de fapte infracţionale. Este vorba de minori cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, majoritatea fiind cercetaţi pentru furt. Mai exact, din totalul de 178 de infracţiuni comise de minori înregistrate, în 131 de cazuri aceştia au fost cercetaţi pentru furt. Astfel, în primele 9 luni ale acestui an au fost 57 de minori cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani şi au fost cercetaţi pentru comiterea a 51 de infracţiuni, dintre care 3 de tâlhărie, 2 la regimul circulaţie şi 46 de furt. Cele mai multe infracţiuni au fost comise de adolescenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, fiind vorba de 156 de minori care au comis 127 de infracţiuni. Şi în acest caz, cei mai mulţi sunt cercetaţi pentru furt (85), 2 pentru tâlhărie, 5 pentru infracţiuni la Codul Rutier iar diferenţa pentru alte infracţiuni. Există totuşi şi veşti bune, potrivit reprezentanţilor IPJ Gorj numărul infracţiunilor comise de minori fiind cu 7% mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă anul trecut.
Pedepse reduse pentru infractorii minori
Potrivit Codului Penal, „faţă de minorul care răspunde penal se pot lua măsuri educative sau i se poate aplica o pedeapsă”. Astfel, măsurile educative care se pot lua faţă de minori sunt: mustrarea, libertatea supravegheată (timp de un an), internarea într-un centru de reeducare sau internarea într-un institut medical educativ. În ceea ce priveşte pedepsele aplicate în cazul infractorilor minori, acestea sunt închisoare sau amendă, însă numai în cazul în care minorul poate răspunde penal. „Există o procedură specială de cercetare a infracţiunilor în care sunt implicaţi minorii. Astfel, minorii sub 14 ani nu răspund penal iar cei cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani răspund pentru faptele lor numai dacă în urma unei expertize psihiatrice se stabileşte că au avut discernământ în momentul săvârşirii acestora. Pedepsele ce se pot aplica unui minor sunt închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. În cazul în care sunt condamnaţi la închisoare, limitele pedepselor se reduc la jumătate; de exemplu dacă pedeapsa prevăzută pentru fapta comisă este închisoare între 6 şi 10 ani, minorului i se va aplica pedeapsa cu închisoarea între 3 şi 5 ani. De asemenea, minorii condamnaţi la închisoare sunt încarceraţi în secţii speciale; ei nu sunt niciodată ţinuţi cu deţinuţii majori. Când învinuitul sau inculpatul este un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, dacă organul de urmărire penală considera necesar, citează Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de la domiciliul minorului, precum şi pe părinţi, iar când este cazul, pe tutore, curator sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află minorul”, a explicat Daniel Tică, purtător de cuvânt al IPJ Gorj.
Campanii de prevenire a delincvenţei juvenile
Prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor reprezintă o prioritate de acţiune a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Gorj. Cea mai recentă acţiune de acest gen a fost „Săptămâna Prevenirii Criminalităţii” ce s-a desfăşurat în perioada 26 – 30 septembrie, la nivel naţional. În cadrul acestei acţiuni, o zi a fost rezervată prevenirii delincvenţei juvenile în şcoli. În acest sens, poliţiştii gorjeni s-au întâlnit cu elevii mai multor instituţii de învăţământ din Gorj, oamenii legii purtând discuţii cu aceştia pe tema răspunderii penale a minorilor, efectele comportamentului delincvent, efectele consumului de alcool, droguri sau plante etnobotanice. De asemenea, au fost distribuite materiale informative cu caracter preventiv.
Roxana Lupu
