Radu Cosma, director Direcţia proiecte pentru diaspora şi comunităţi istorice, Departamentul pentru Românii de pretutindeni a subliniat faptul că Diaspora ar trebui privită ca o a doua Românie, din moment ce numărul celor plecaţi în afară sporeşte de la un an la altul.
„Vorbim despre o a doua Românie care include comunităţile istorice din Ungaria, Ucraina, Serbia, Macedonia, Grecia dar si diaspora cu un fenomen pe care nu îl cunoşteam până în 1990. Din relatările celor mai în vârstă care au părăsit România din cvasimotive, în special motive politice, comunităţile româneşti din diaspora erau unele puţin numeroase dar consistente şi coagulate. Era foarte mare accent pus pe calitate, pe elite, pe o viaţă intelectuală consistentă. Iar după ’90 suntem martorii unui fenomen îngrijorător al migraţiei economice, în sensul că România a ajuns, după unele cifre şi estimări conform Ministerului de Externe, peste 5,7 milioane de români plecaţi din ţară. Având în vedere că sunt şi români proveniţi din spaţiul ex-sovietic care au primit cetăţenie română, dar şi cetăţeni români care domiciliază în state din Occident fără documente legale, ajungem la o cifră mult mai însemnată.”, a transmis acesta. (DCNews.ro).
În 2019, Bursa.ro: Țara noastră se află în top la nivel mondial în ceea ce priveşte migraţia. Până acum au fost avansate mai multe cifre, din diverse surse, dar care reflectau migraţia pe termen foarte scurt. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, susţine că cifrele actuale, bazate pe cele mai recente statistici, arată că un număr de aproximativ 9,7 milioane de români sunt plecaţi din ţară şi că motivele cel mai des invocate de ei sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului şi corupţia.
Intotero a explicat că aproximativ 5,6 milioane se află în Diaspora, iar diferenţa, în comunităţile istorice. „Vreau să vă spun că vorbim aici şi de români care au plecat în perioada `45-`90. Au plecat din cauza unui regim la vremea respectivă, apoi sunt cetăţenii care au plecat după `90 şi mare parte din ei au plecat în special în ţările din UE, după intrarea României în UE. Este greu de estimat numărul lor, pentru că nu sunt obligaţi să declare şi nu îşi stabilesc reşedinţa”, a spus Intotero, când era ministru, în urmă cu trei ani.
