La serbarea de la tei,
Veneau, chiar, multe femei
Toate fiind cu… „frica-n sân”
Implorând, eu să nu vin!
Apărând, le cădea faţa!…
Sărbători-i luam dulceaţa
Doar, cu mine mă-ntreceam,
Şi mereu, eu epatam!
Numai Teiul, era Tei!
Şi privea în ochii mei!
Teiul, ce-avea multă minte!
Ce ştia că-s o cuminte!
Ce-mi şoptea-ncet, la ureche:
N-ai vină că n-ai pereche!
Şi nici că ai ceva în minte,
Ai vină că eşti… cuminte!
Doina Oiţă
